Reglementările fiscale aferente TVA în cazul serviciilor prestate prin intermediul reţelelor electronice de către nerezidenți pentru cetățenii RM reprezintă un aspect relativ nou pentru țara noastră.   În conformitate cu prevederile art.58 paragraf (1) lit.c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (în redacția actualizărilor din 15.07.2021), locul prestării serviciilor prestate pe cale electronică, precum cele prevăzute în anexa II, către o persoană neimpozabilă este locul unde respectiva persoană este stabilită, își are domiciliul stabil sau reședinţa obișnuită.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea 251 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) (Legea nr. 251/2025),

În conformitate cu art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal, stabilește cota redusă a TVA în mărime de 12% la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei, (CAEM). 

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). A fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii, pentru creditele acordate angajaților.

Scopul proiectul modificărilor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) elaborat de către Ministerul Finanțelor este concretizarea unor aspecte în partea ce ține de aplicarea justă a normelor și crearea condițiilor echitabile tuturor potențialilor beneficiari de subvenționare. Documentul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Astfel, modificările propuse la Regulament vizează lărgirea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă angajații pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse și alte categorii plasate în câmpul muncii.

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

În Monitorul Oficial1 a fost publicată Legea nr. 59 din 17 martie 2022 privind modificarea unor acte normative, care vine cu amendamente și la Legea insolvabilității nr. 149/2012 și are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea insolvabilității și Codul de procedură civilă (CPC). Acestea țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate, precum și instituirea apelului drept unica cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Astfel, conform modificărilor operate, cererile de declarare a insolvabilității urmează a fi depuse la judecătoria competentă, în baza prevederilor CPC.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, [...] articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021) [...].   În cele ce urmează se propune determinarea regimului fiscal în raport cu: (1) efectuarea livrărilor de articole şi aparate ortopedice şi de protezare; (2) prestarea serviciilor de producere a articolelor şi aparatelor de protezare dentară; (3) prestarea serviciilor stomatologice.

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Pentru care categorii de obiecte de comerț autoritățile administrației publice locale sunt în drept să stabilească taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii? Sistemul taxelor locale, procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării acestora, modul lor de plată, subiecții impunerii, obiectele impunerii și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate prin Titlul VII al CF.

Agentul economic „X” deține două Notificări privind inițierea activității de comerț, depuse la AAPL. În prima Notificare este specificat tipul unității de comerț „cafenea-bar”, iar în a doua – „magazin mixt”. Adresele specificate în Notificări, care reflectă locul de amplasare a unităților de comerț, sunt identice. Având în vedere acest fapt, are agentul economic „X” obligația de a calcula și a achita taxa pentru unitățile de comerț și/sau prestări servicii pentru o unitate comercială sau pentru două?

Agentul economic are înregistrată la adresa „Z” o unitate comercială – un magazin cu suprafața de 560m2. Pe parcurs, la aceeași adresă a fost construit și dat în exploatare un alt magazin, cu suprafaţa de 430 m2. În cazul respectiv, de câte obiecte ale impunerii la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii dispune agentul economic, având în vedere că la una și aceeași adresă, sub acelaşi acoperiș, sunt amplasate două unităţi de comerţ?

Angajarea suplimentară a 560 de unități de asistenți personali (din contul valorificării fondurilor confiscate și returnate), majorarea pensiei minime până la 2000 lei, precum și majorarea alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere și acordarea suplimentului de solidaritate sunt doar câteva din obiectivele incluse de autorități în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniile muncii și protecției sociale la capitolul protecție socială.   Astfel, pentru trimestrul IV al anului curent se preconizează majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului,

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Ministerul Mediului propune implementarea în Republica Moldova a cadrului regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate, minimizarea eliminării acestora ca deșeuri municipale mixte, sporirea nivelului de reciclare a acestora, ceea ce va contribui la implementarea principiului „poluatorul plăteşte” și principiilor de precauție și prevenire.   În acest scop a fost elaborat proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate, care urmează a fi examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător ce va avea loc pe data de 12 octombrie.

În primele cinci luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 6,1 mil. tone de mărfuri, cu 5,7% mai mult decât în aceiași perioadă din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, transportul rutier deține poziția de lider în structura mărfurilor cu 83,3% din total, transportând 5,1 mil. tone de mărfuri, cu 15,7% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul de mărfuri transportate cu acest tip de transport revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (49,5%), regiunile de dezvoltare Centru (30,5%), Nord (12,9%), Sud (5,0%) și UTA Găgăuzia (2,1%).

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 23 aprilie, în două lecturi, un proiect de lege cu privire la impozitarea specială, pe perioada stării de urgență și a stării de urgență în sănătate publică, a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a Clasificației activităților din economia Moldovei.   Astfel, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, pentru produsele alimentare sau băuturi, cu excepția celor alcoolice, preparate/nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să le permită consumul imediat, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I din CAEM, la serviciile de cazare (hotel, motel, vilă turistică, pensiune etc.) va fi aplicată reducerea cu 50% de la cota standard stabilită, până la 6%, a cotei TVA.