Prin Ordinul MF nr.28 din 28.02.2024 a fost modificată redacția Ordinului MF nr.118/2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special "Factura fiscală" şi a Instrucțiunii privind completarea acestuia. Ordinul respectiv a fost publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 5 martie.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Compania intenționează să se ocupe cu comerțul intern al mărfurilor. De regulă, fiecărei mărfi importate furnizorul îi atribuie un cod din fabrică. Compania are intenția de a utiliza ”coduri interne” pentru fiecare marfă care să apară pe factura fiscală, pentru a fi protejați de concurenți

Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura” (Regulament), aprobat prin Ordinul SFS nr.317 din 26 iunie 2020, elaborat în temeiul art.132/3 alin.(10) din Codul fiscal și prevederilor Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

Programul de recunoaștere reciprocă a Operatorilor Economici Autorizați (AEO) între Republica Moldova și Uniunea Europeană se aplică începând cu 1 noiembrie curent, RM devenind prima țară din regiune care obține astfel de recunoaștere. În acest context, Executivul a aprobat, în ședința din 2 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea HG nr.647/2014 privind punerea în aplicare a secțiunilor a 271-a și a 281-a din Codul Vamal.

Agentul economic „X”, pentru anul 2022 a realizat o cifră de afaceri de 80 de mil. lei și are un număr de salariați de 25 de unități, iar activele totale (active imobilizate și active circulante) deținute de companie constituie peste 100 de mil. lei. Respectiv, ținând cont de faptul că se încadrează în condițiile prevăzute

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

De regulă, Serviciul Fiscal de Stat înștiințează din timp agentul economic despre efectuarea vizitei fiscale. Există totuși situații în care autoritatea fiscală poate efectua o vizită fiscală fără notificarea prealabilă?

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

În perioada 15-19 aprilie anul 2024 s-a desfășurat cea de-a 58-a Sesiune a Comitetului tehnic de evaluare în vamă, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (în continuare – OMV). În cadrul Sesiunii, a fost raportat și supus aprobării de către Consiliul de cooperare vamală al OMV,

Contabilul este persoana care asigură o bună funcționare a companiei, oferind antreprenorului o imagine clară asupra situației financiare a organizației.

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Serviciul Fiscal de Stat va desfășura la data de 14 februarie 2023 acțiuni de monitorizare a contribuabililor care activează în domeniul comerțului cu flori și HoReCa. Acțiunile au drept obiectiv verificarea modului de respectare a legislației în vigoare de către contribuabilii menționați supra, în scopul prevenirii nedocumentării tranzacțiilor prin echipamentele de casă și de control.

Serviciul Vamal reamintește că persoanele fizice au dreptul de a introduce în țară bunuri în valoare de până la 150 de euro cu scutire de la achitarea drepturilor de import. Condiția este ca trimiterea să fie însoțită de o declarație CN22/CN23, în cazul în care sunt transportate de către operatorul poștal

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) definește documentul primar ca fiind o confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

Activitatea întreprinderii constă în fabricarea înghețatei și a altor produse comestibile asemănătoare înghețatei, și corespunde secțiunii C diviziunea 10 „Industria alimentară” al CAEM-2. În cazul respectiv apar depozitele destinate stocării și păstrării mărfurilor fabricate de către întreprinderea în calitate de obiecte ale impunerii la taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii?

Cum se determină venitul impozabil obținut din retragerea mijloacelor bănești prin intermediul piețelor financiare (tip CFD, Forex etc.) de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător? Se va califica în acest caz venitul din investiții obținut prin intermediul platformelor de Trading drept creștere de capital?

În ianuarie-septembrie 2022 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a micșorat, în preţuri comparabile, cu 1% faţă de indicatorii înregistrați în ianuarie-septembrie anul trecut. În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în perioada de raportare s-a majorat cu 13,3% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeași perioadă a anului 2021.