Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

În primul trimestru al anului curent numărul de turiști și excursioniști, participanţi la turismul organizat de agențiile de turism şi turoperatorii din Republica Moldova a înregistrat 44,5 mii persoane sau cu 18,6% mai mult față de ianuarie-martie 2022, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 90¹ alin. (3¹) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de: - 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;

Anual, în temeiul prevederilor pct. 8 subpct. 13) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor, Ministerul Finanțelor stabilește modul de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi primelor de asigurare obligatorie, precum şi altor plăți stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. În anul 2022, achitarea plăților la bugetul public naţional este reglementată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 153/2021.   Comparativ cu reglementările stabilite în anul precedent, acesta din urmă se caracterizează prin continuarea practicii inițiate în anul 2021 privind optimizarea codurilor IBAN aferente încasărilor la BPN, dar și printr-un șir de noutăți legate de încasare a unor categorii de plăți, modul de achitare în valută străină (EUR/USD) și de procedura de examinare a demersurilor înaintate de plătitori cu privire la corectarea sau restituirea unor categorii de plăți.

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (2) din Codul fiscal (CF), pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislației fiscale, se plătește o majorare de întârziere (penalitate), pentru fiecare zi de întârziere a plății lor. Pentru plățile aferente bugetului de stat și bugetelor locale, cota penalității este variabilă și se

În temeiul Legii nr.187 din 10 iulie 2025 pentru modificarea unor acte normative Codul de executare este completat cu art.160/1 în vederea reglementării excluderii procedurii judiciare de întoarcerea executării prin intermediul instanței de judecată, în cazul amenzilor contravenționale/penale.

Clasificația economică la care urmează a fi încasate creanţele băneşti bazate pe dispoziţii de drept public din momentul declanşării executării silite a acestora urmează a fi actualizată.

Încasările la Bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 3 luni ale anului curent 11 mld.lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 1,1 mld. lei sau cu 11,4 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Respectiv, la cele patru componente ale Bugetului public național, au fost înregistrate următoarele rezultate:

Încasările în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în primele șase luni ale anului curent 22,6 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 3,3 mld. lei sau cu 17,1 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat, în 6 luni ale anului 2021 s-au încasat 9,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,5 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, sau o creștere de 18,3 %.    În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 2,5 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 464,7 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 22,7 %.   De asemenea, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada menționată, s-au încasat 7,8 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,0 mld. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 14,8 %.         Totodată, la fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală s-au acumulat 2,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 345 mil. lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2020 sau cu 15,0 %.

Conform art. 3 din Legea nr. 1/2018, organizaţiile de creditare nebancară (ONC) este societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată, care desfăşoară cu titlu profesional doar activităţile prevăzute la art. 8 alin. (2), și anume: a) acordarea de credite nebancare; b) leasingul financiar.   Art. 2 din aceeași Lege stabilește expres că asupra ONC nu se extinde

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a încasat 12,4 mld. lei la bugetul public național în primele patru luni ale anului 2020. Această cifră constituie o creștere de 27,0 mil. lei sau cu 0,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Potrivit componentelor bugetului public național, statisticile sunt următoarele:

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Serviciul Vamal a asigurat în perioada 12–18 decembrie 2022 încasarea în bugetul de stat a veniturilor de peste 693,7 mil. lei, iar de la începutul anului curent veniturile administrate de SV au sporit până la 32 mld. lei, fiind în creștere cu 17,7 % față de încasările din aceeași perioadă a anului 2021.

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

Conform art. 1 din Codul de executare (Cod), procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor, recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege. Totodată, potrivit art. 10 din Cod, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu

Arbitrajul de trafic înseamnă atragerea cumpărătorilor și primirea unui procent din vânzări pentru aceasta și în unele cazuri rare, plăți fixe. Promovarea unui produs sau serviciu se realizează în diferite moduri: - prin propriile site-uri web ale producătorului: - rețele sociale; - alte resurse de pe internet.

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

Pe parcursul lunii ianuarie a anului curent Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a efectuat controale planificate la 61 unități, din care 59 – în sectorul public și 2 – în sectorul real (inițiate în luna decembrie, conform planului controalelor din anul 2022). Controalelor inopinate au fost supuse 43 angajatori persoane juridice, inclusiv 12 – în sectorul public, 31 – în sectorul real și un angajator persoană fizică.

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.