Ca urmare a unei analize ample efectuate de către Centrul Naţional Anticorupţie privind tranzacţiile suspecte de tranzitare a mijloacelor băneşti în proporţii deosebit de mari prin intermediul sistemului financiar-bancar autohton cu implicarea agenţilor economici din Federaţia Rusă şi companiilor înregistrate în zone off-shore a fost stabilită imperfecţiunea cadrului normative la nivel naţional în domeniu.

Prim-ministrul Iurie Leancă a îndemnat oamenii de afaceri din Franța să investească în economia Republicii Moldova, asigurîndu-i că Guvernul de la Chişinău va depune toate eforturile pentru a aduce standardele europene în ţara noastră, a facilita investiţiile străine şi a asigura condiţii bune pentru dezvoltarea unor afaceri profitabile în Moldova, transmite NOI.md.

Odată cu constituirea în 2004 în Republica Moldova a Fondului de garantare a depozitelor, a fost stabilit pentru prima dată și minimul garantat bancar în caz de insolvabilitate a băncii. Astăzi acesta este 6.000 lei pentru depozitul fiecărei persoane fizice, fiind aplicat indiferent de valuta, pe orice tip de cont – de depozit, de cont curent sau de card salarial, urmând a fi achitat în maximum 12 zile de la data retragerii licenței unei bănci.

Ministrul finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării. Europa Liberă: Ce păreri aveți despre fluctuația leu-dolar, leu-euro?

Relaţiile de colaborare dintre Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi organizaţia germană de experţi CIM – Centrul Internaţional pentru Migrare, precum şi posibilitatea extinderii acestei colaborări a constituit subiectul de bază al întrevederii pe care astăzi a avut-o conducerea CCI a Moldovei cu coordonatorul CIM, Olga Ivcianski, informează MOLDPRES. Preşedintele CCI a Moldovei, Gheorghe Cucu, a menţionat oportunitatea preluării practicilor germane în diferite domenii de activitate, în special referindu-se la recalificarea şi formarea profesională a cadrelor pentru întreprinderi.

Ideea de antreprenoriat este destul de atrăgătoare, însă o serie de factori precum mediul economic curent, sistemul fiscal apăsător şi birocraţia gândită parcă să încurce orice iniţiativă de a produce bani reprezintă obstacole ce par de neocolit. Afaceri se pot face însă oriunde şi o parte din oameni au înţeles acest lucru.

Ministerul Economiei, în parteneriat cu Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (OECD) va implementa, pe parcursul anului curent, un proiect-pilot de evaluare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prin prisma principiilor economiei verzi.

Zeci de percheziţii au avut loc luni în Italia, în cadrul unei investigaţii referitoare la o vastă escrocherie, de 47 de milioane de euro, derulată prin intermediul băncii Monte Paschi di Siena (MPS), potrivit presei italiene. Poliţia financiară a efectuat percheziţii în mai multe regiuni din Italia, la cererea procuraturii din Siena, unde se află sediul central al Monte Paschi di Siena, cea mai veche bancă din lume.

În epoca livrărilor în aceeaşi zi şi a dronelor ce vor înlocui şoferii, antrepenorii la început de drum au de înfruntat concurenţa din ce în ce mai acerbă atunci când intră în zona de eCommerce. Cu toate acestea, în 2014 inovaţiile tehnologice permit chiar şi micilor retaileri online să atragă atenţia şi să crească puternic în această zonă, consideră analistul în eCommerce şi CEO-ul companiei de consultanţă Icreon Tech, Himanshu Sareen.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Bulgaria a interzis, printr-o lege adoptată vineri de Parlament, participarea firmelor offshore la 28 de activităţi economice de importanţă majoră, cum ar fi obţinerea de concesiuni şi de avize de explorare a mineralelor, pentru creşterea transparenţei şi combaterea evaziunii fiscale. Aceste companii nu vor putea participa nici la licitaţiile de achiziţii publice şi privatizări, inclusiv a proprietăţilor municipale, relatează Novinite.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

În conformitate cu prevederile art. 2263, subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente, cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care:

Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru.

Interviu cu Frank Leyman*, Director Relații Internaționale, FEDICT, Belgia, despre agenda de Guvernare electronică belgiană. Ce este FEDICT și ce face FEDICT în domeniul e-Guvernării; Care sunt cele mai importante inițiative de e-guvernare și ce proiecte a implementat FEDICT?

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

În Săptămâna Mare, tot francezul primeşte prin poştă formularul de plată al impozitelor. Să le completezi e un adevărat martiriu. Fericiţi cei careşi plătesc impozitele în România!… În Franţa, declararea impozitelor e un eveniment național. Înaintea datei fatidice sunt organizate zile speciale în media: comentarii, interviuri, trezorieri şi consilieri fiscali umplu emisiunile de la radio. Toţi te sfătuiesc cum să faci ca să plăteşti în mod legal mai putin impozit; ce abateri, reduceri, deduceri şi combine au mai apărut în hăţişul fiscal deja existent.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.