Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

În contextul dezvoltări relațiilor între state apare necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internațională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele, inclusiv RM, sunt motivate și cointeresate pentru încheierea convenţiilor/ acordurilor în scopul evitării dublei impuneri și prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate.

În conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007 au fost modificate și ajustate la cadrul normativ în vigoare unele reglementări contabile aferente sistemului bugetar.Astfel, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 100 din 27.10.2023 (în continuare - OMF nr. 100/2023) au fost aprobate modificări în Ordinul Ministrului Finanțelor

Urmează a fi limitat adaosul comercial la mărfurile social importante, atât de import, cât și la cele produse pe teritoriul RM? În acest sens, ținând cont de numărul de unități comerciale, în cadrul lanțului valoric urmează a se limita adaosul comercial?   Potrivit pct. 3 din Hotărârea  Guvernului nr. 774/2016, preţul de achiziţie reprezintă preţul producătorului/distribuitorului de peste hotare, diminuat cu suma rabatului comercial acordat indicat în documentele primare, cu luarea în calcul a drepturilor de import achitate (cu excepţia TVA, care se va trece în cont),

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

La situația din 31 decembrie 2020 soldul creditelor în economie a marcat o creștere cu 10,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, constituind 48,7 mld. lei. Conform Informației operative cu privire la evoluția social-economică a RM publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională s-a majorat cu 14,1% față de decembrie 2019, iar a creditelor în valută străină - cu 4,1%.   Statistica oficială mai denotă că în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (23,6%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Pentru procurarea/construcția imobilului au fost utilizate 17,3% din totalul creditelor oferite, 16,4% sunt destinate consumului, 8,6% – agriculturii, 7,9% - industriei alimentare etc.  

De către entitate s-a procurat angajatului bilet de avion, pentru a pleca în deplasare însă din anumite motive nu a plecat. Cum urmează a fi contabilizate corect aceste cheltuieli ?

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului anunță că circa 400 de antreprenori din țară au accesat credite prin Programul Guvernamental pentru susținerea antreprenorilor 373. Valoarea totală a creditelor acordate ajunge la 1,3 miliarde de lei, iar cea a investițiilor prognozate în economia tării este de 2 miliarde de lei.

Prestatorii de servicii de plată vor putea refuza executarea ordinelor de plată sau inițierea operațiunilor de plată în favoarea organizatorilor de jocuri de noroc neautorizați, identificați în listele întocmite conform art.50/1 alin.(2) din Legea nr. 291/2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc și prin codul categoriei de comerciant sau alt element de identificare specific, utilizat pentru a identifica organizatorii de jocuri de noroc.

În sprijinul derulării în săptămâna curentă a Campaniei naționale de educație financiară „Bugetul public este bugetul tău” în cadrul Global Money Week 2021 în Republica Moldova, pe pagina web oficială a Ministerul Finanțelor a fost publicată versiunea actualizată a Ghidului investitorului în valori mobiliare de stat (VMS), elaborat de către specialiști din cadrul Ministerului.    Ghidul este destinat persoanelor interesate de a investi în VMS ale Republicii Moldova și doresc să cunoască mai mult despre caracteristicile esențiale ale acestor instrumente financiare. Documentul conține informații relevante despre VMS, precum: ce sunt VMS, de ce și cum să investim în VMS, cum pot fi cumpărate sau vândute VMS pe piața secundară, dar și alte informații utile.

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021, partea II în nr. 3(66) 2021) Asociațiile de economii şi împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 alin. (1), p. 5 al Legii asociațiilor de economii şi împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței deținute, suplimentar la serviciile prestate membrilor săi de acordare a împrumuturilor şi a serviciilor aferente împrumuturilor, precum şi acceptarea depunerilor de economii, pot acorda şi alte servicii, cu acordul scris al autorității de supraveghere.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a menținut valorile principalelor instrumente de politică monetară la nivelul actual. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este de 2,65% an, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight – 5,15% și, respectiv, 0,15 la sută anual.   Totodată, normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 30,0% din baza de calcul).  

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (în continuare – CF) pentru persoanele juridice şi fizice rezidenți ai RM care desfășoară activitate de întreprinzător obiectul impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul din orice surse aflate în RM, precum şi din orice surse aflate în afara RM, cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

La situația din 31 ianuarie 2021, soldul creditelor în economia națională a marcat o creştere cu 9,4% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul linii ianuarie anul trecut, constituind 48,3 mld. lei, se constată în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, soldul creditelor în monedă națională (64,2% din volumul total) a crescut în perioada analizată cu 13,8% față de ianuarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2,3%.   În luna ianuarie 2021 au fost acordate credite noi în valoare de 2,1 mld. lei,