Banca Naţională a Moldovei a anunţat pentru marţi un curs de 17.0778 de lei pentru un dolar SUA, faţă de cotaţia de ieri de 16.8675 de lei pentru un dolar. Moneda naţională a trecut peste un nou prag psihologic, pe fondul unui trend regional nefavorabil şi aprecierii dolarului ca urmare a creşterii peste aşteptări a economiei Statelor Unite.

Cu şomajul în scădere, cu preţurile petrolului în scădere, cu dobânzile pentru economii la niveluri scăzute şi cu creşterile salariale mai rapide decât inflaţia, nemţii cumpără orice, de la mobilier de bucătărie la mâncare de la restaurante, elecrocasnice şi tricouri de sport.

Preşedintele Franţei François Hollande a declarat că Banca Centrală Europeană va anunţa joi un program pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro, confirmând astfel aşteptările investitorilor privind adoptarea de noi măsuri de stimulare economică în regiune.

Inflaţia scăzută, stagnarea economică din ţările din centrul şi estul Europei, precum şi programul de stimulare a economiei derulat de Banca Centrală Europeană vor determina ţările din Europa Centrală şi de Est să îşi ducă dobânzile de politică monetară la minime istorice săptămâna aceasta, scrie Bloomberg.

Eforturile Băncii Centrale Europene de a ieftini finanţarea pentru companii, deprecierea euro şi preţurile scăzute nu au reuşit să impulsioneze suficient de puternic activitatea din afaceri din zona euro, iar o serie de indicatori macroeconomici sugerează că economia uniunii monetare s-ar putea contracta anul viitor.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 27 noiembrie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre

Situația economică și socială volatilă din regiune sporește nivelul incertitudinii pe intern. În particular, populația și agenții economici decid să consume mai puțin și să economisească mai mult, informează NOI.md. La finele trimestrului 3 a anului curent, soldul total al depozitelor acumulate de băncile comerciale a crescut cu 25%, în timp ce volumul de credite acordate a avansat ceva mai lent (+20%).

Bursa americană a deschis prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii în scădere, investitorii fiind în aştepta­rea deciziei Fed, banca centrală a SUA, de a încheia în această lună cel de-al treilea program de achiziţii de obliga­ţiuni prin care 15 miliarde de dolari intrau lunar în pieţele financiare. Miercuri 29 octombrie, Fed va face doar o declaraţie de politică monetară, fără conferinţă de presă sau estimări pri­vind economia sau ratele de dobândă, lăsând astfel investitorii să gă­sească singuri indicii cu privire la direc­ţia politicii monetare.

Dacă vor să menţină stabilitatea uniunii monetare, ţările din zona euro ar trebui să urmeze exemplul Statelor Unite, unde fiecare stat îşi asumă individual responsabilitatea pentru propria datorie, scrie Hans-Werner Sinn, preşedintele prestigiosului institut de cercetare economică Ifo din Germania, pentru site-ul Project Syndicate. Europa urmează calea mutualizării datoriei, adică a împărţirii poverii între statele care folosesc moneda euro, dar Sinn se întreabă cât de sustenabil este actualul sistem de gestionare a datoriei.

Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice.

Ultimele zile foarte multă lume mă întreabă ce se întâmplă cu leul și ce va fi mai departe. Voi încerca să explic: Leul cade nu din cauza unor cauze externe, cum încearcă să ne sugereze BNM. Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi dirijată de către BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 creșterea dolarului față de începutul anului constituia 11%, iar creșterea cursului euro față de începutul anului era de doar 3%.

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a păstrat neschimbate ratele instrumentelor politicii monetar-creditare. Potrivit agenţiei „Infotag”, cu referire la BNM, rata de bază la operaţiunile pe termen scurt a post păstrată la nivelul a 3,5%, la creditele overnight – 6,5%, depozitele overnight – 0,5%. Nu s-a schimbat şi norma rezervelor obligatorii din sursele atrase – 14%.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Andrei Onel, un tânăr brăilean stabilit în Bucureşti, a lansat o tombolă dedicată tuturor celor care pot dovedi că deţin orice fel de bon fiscal. Andrei Onel (25 de ani) locuieşte în Bucureşti, are o firmă de IT şi a decis să lupte împotriva evaziunii fiscale.

Reprezentanţii misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier, au avut astăzi o întrevedere cu Prim-ministrul Iurie Leancă, în cadrul căreia au prezentat rezultatele analizei efectuate pe parcursul ultimelor două săptămîni pe marginea evoluţiei situaţiei macroeconomice, a reformelor structurale, precum şi a politicilor monetare şi a situaţiei în sistemul financiar al Republicii Moldova, transmite MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului. Max Alier a menţionat că experţii FMI au avut o colaborare eficientă cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale pe durata misiunii în cauză.

Banca Central Europeană (BCE) va menține politica monetară relaxată o perioadă îndelungată, iar scopul acestei politici îl reprezintă aducerea ratei inflației în zona euro mai aproape obiectivul de 2% fixat de BCE, a declarat miercuri președintele BCE, Mario Draghi, într-un interviu acordat postului francez de radio 'Europe 1', transmite Reuters.

Anumite economii dezvoltate din zona euro, precum Belgia, Finlanda sau Franţa, ţări care se confruntă cu creşterea masivă a costurilor cu forţa de muncă, riscă să piardă din competitivitate şi să alunece la periferia zonei euro, potrivit unei analize a companiei de cercetare macroeconomică Capital Economics. Autorii raportului au analizat evoluţia costului mediu cu forţa de muncă pe unitate produsă în statele din zona euro şi au observat că economiile dezvoltate, în special Belgia, Finlanda şi Franţa, au înregistrat creşteri masive în ultimii patru ani, atât în termeni absoluţi, cât şi raportat la media din zona euro.

În conditiile in care marile burse sunt in zona maximelor istorice, cu mult peste varfurile din 2008, specialistii Tradeville prezinta posibilele scenarii dupa momentul in care Rezerva Federala din SUA va retrage stimulentele actuale si va majora dobanda-cheie. Indicii principali de pe Wall Street se situeaza in prezent cu circa 2% sub maximele istorice atinse in luna septembrie, in timp ce indicii burselor din Londra, Frankfurt si Paris sunt cu 3-%-5% sub nivelurile record.

Creditele pentru procurarea sau construcția unei locuințe, acordate de bănci persoanelor fizice, au atins la finele lunii iulie 2014 suma de circa 2,0 miliarde de lei. Astfel, creditele acordate în acest scop dețin 4,6% din soldul total al creditelor acordate de băncile locale. În ultimii ani se remarcă o ieftinire a creditelor pentru locuințe acordate în lei și o scumpire a celor în valută străină.