În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

Guvernul a adoptat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 și a Planului de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia. Scopul Strategiei este oferirea unei clarități în aplicarea și dezvoltarea ulterioară a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, corelat cu ultimele evoluții la nivel internațional și cu cele mai bune practici în domeniu.

La data de 6 martie 2025 Republica Moldova a fost inclusă în Zona Unică de Plăți în Euro (în continuare – SEPA). Ce este SEPA, cum are loc un transfer SEPA, când acestea vor deveni â

Evaluările interne ale auditorilor în sectorul public includ monitorizările continue și autoevaluările periodice. În Monitorul fiscal din 27 decembrie a fost publicată Hotărârea nr. 617 din 11 decembrie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public. Astfel, monitorizarea continuă a activității de audit intern este parte integrantă a activității zilnice de supraveghere, verificare şi măsurare a activității de audit intern și se referă la conformitatea cu următoarele serii de SNAI:

Învierea Domnului ne aduce an de an, speranță, bunăvoință, încredere în continuitatea vieții și fiecare dintre noi obţine sentimentul de ocrotire al forței divine. În această zi sfântă, pe Pământ coboară liniştea şi pacea, care ne deschid inimile spre iubire și credință, pentru a primi Vestea minunată – Hristos a Înviat! Cu ocazia sărbătorilor pascale, Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” dorește tuturor ca lumina Învierii să vă inunde casele și sufletele iar spiritul sacru al învierii lui Isus să vă aducă armonie și echilibru. Să păstrăm sărbătoarea renașterii, cozonacului și a tradițiilor frumoase așa cum ne-au lăsat-o strămoșii noștri din veac în veac, din generație în generație!

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Ziua de 1 martie este un bun prilej pentru fiecare dintre noi de a dărui celor din jur  dragoste, empatie, speranță și, evident, câte un Mărțișor. Dragi cititori, parteneri, autori,  în această zi frumoasă, când tradițional marcăm Ziua Mărțișorului, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” vă transmite cele mai sincere urări. Fie ca odată cu sosirea primăverii, în sufletele noastre să intre pacea, bucuria și încrederea. Să fim mai pozitivi, mai prietenoși, mai îngăduitori unii cu alții și să ne bucurăm din plin de acest minunat anotimp!

Autoritățile continuă elaborarea planurilor de acțiuni pentru următorii doi ani, scopul cărora este combaterea corupției. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Mediului propune spre consultare Planul sectorial anticorupție în domeniul agroalimentar pentru anii 2018-2020. Acesta conține 36 de acțiuni, implementarea cărora va fi efectuată din contul mijloacelelor bugetare ale instituțiilor implicate, a ministerului de resort, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură și Agența Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și din surse extrabugetare.

Investiţia eficientă în sectorul de alimentare cu apă și de canalizare este investiţia care contribuie la reducerea cheltuielilor necesare de a fi incluse la calcularea tarifelor reglementate. Se consideră investiţie eficientă cea pentru care suma efectelor economice medii anuale, estimate de-a lungul duratei de utilizare a obiectului de investiţii, este mai mare decât valoarea totală a investiţiei. Consiliului de administraţie al ANRE a aprobat Regulamentul privind principiile de efectuare a investițiilor în sectorul de alimentare cu apă și de canalizare.

Banca Națională a Moldovei (BNM) solicită băncilor licențiate să verifice și să testeze serviciile de păstrare a bunurilor deponenților, cu scopul de a preveni eventualele riscuri. Verificările urmează să se încheie pe 22 octombrie 2019, după care, în cel mult 30 de zile lucrătoare, băncile vor prezenta BNM rezultatele, dar și un plan de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor depistate. În același timp, BNM a solicitat băncilor licențiate să asigure, în cadrul prestării serviciilor, informarea clienților despre riscurile aferente.

Autoritățile își doresc să sporească transparența activității entităților economice cu capital de stat prin publicarea de către Ministerul Finanțelor a informației privind rezultatele monitoringului financiar anual al activității economico-financiare a entităților cu capital majoritar de stat. Acțiunea este prevăzută în proiectul Planului de acţiuni pentru o guvernare deschisă pentru anii 2019-2020, propus spre consultare de Cancelaria de Stat.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) și e) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public, care stabilește cerințele necesare pentru efectuarea acesteia realizată prin evaluare internă și externă în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice, precum și autorităților/instituțiilor autonome care gestionează mijloace ale bugetului public național. Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a menționat în cadrul ședinței Executivului că, potrivit Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 şi Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia, se intenţionează crearea şi punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a subdiviziunilor de audit intern din sectorul public.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Fiecare subdiviziune structurală din cadrul entităţii publice va elabora un plan anual de activitate, care ulterior urmează a fi integrat în Planul anual de activitate al entităţii publice. Această prevedere va fi inclusă în SNCI 8 din Standardele naţionale de control intern în sectorul public ce reglementează planificarea, monitorizarea şi raportarea privind performanţele. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul de ordin cu privire la modificarea Ordinului nr. 189 din 05.11.2015 cu privire la aprobarea Standardelor naționale de control intern în sectorul public.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.