În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) a fost aprobat ieri, 18 noiembrie curent, în lectură finală cu 54 de voturi.

O companie rezidentă a RM a efectuat o plată în avans către o companie din străinătate. Compania din străinătate nu și-a onorat obligația de a livra mărfurile în contul avansului primit. Se aplică în acest caz sancțiunea pentru nerepatriere în termen a mijloacelor bănești, în condițiile în care există o hotărâre a instanței de arbitraj din Moldova privind obligarea

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Agentul economic „X” transferă mijloace bănești unui partid politic. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale sumele respective? Potrivit art.26 alin.(1) din Legea nr.294/2007 privind partidele politice, donaţiile efectuate partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:

Pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai grea încercare pentru sistemele de sănătate din majoritatea țărilor, inclusiv Republica Moldova. Aflându-se pe prima linie, lucrătorii medicali din țară se expun zilnic pericolului de îmbolnăvire. În acest context, angajații Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) s-au alăturat miilor de cetățeni, companii și instituții publice care fac donații pentru susținerea sistemului de sănătate din țară în lupta cu pandemia. Suma adunată de angajații CTIF a fost transferată în contul special deschis de Ministerul Finanțelor pentru combaterea coronavirusului în Republica Moldova. Prin acțiunea lor civică, angajații CTIF au venit să sprijine eforturile enorme ale lucrătorilor medicali care luptă împotriva virusului de tip nou COVID-19.

Lista proiectelor ce beneficiază de facilități fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte va fi completată cu 21 de proiecte noi. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.246/2010. Astfel, printre proiectele ce urmează să beneficieze de facilități se regăsesc:

Casa Națională de Asigurări Sociale este parte a proiectului-pilot CUPS (centrul unificat de prestare a serviciilor publice). Centrele, amplasate în incinta primăriilor sau în proximitatea acestora, precum și în Ambasadele și Consulatele Republicii Moldova, reprezintă un punct comun de acces, inclusiv la serviciile publice prestate de CNAS disponibile în format electronic, atât pentru cetățenii din localitate, cât și cei din satele învecinate, precum și pentru reprezentanții diasporei.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Începând de astăzi, 16 iulie 2020, operatorii din transport și întreprinderile ce desfășoară activități conexe transportului rutier vor putea obține autorizațiile online. Agenția Națională Transport Auto, cu suportul programului USAID „Reforme structurale în Moldova”, a lansat sistemul informațional ”e-Autorizație transport”. La evenimentul online au participat Prim-ministrul Ion Chicu, ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, Directorul Programului USAID Reforme Structurale, Douglas MUIR, E.S. Ambasadorul SUA în RM, Dereck J. Hogan și reprezentanți ai domeniului transportului rutier.   Astfel, solicitarea, repartizarea și evidența actelor permisive pentru efectuarea transportului rutier devine mai simplă și mai accesibilă, reprezentanții companiilor vor fi scutiți de vizitele la sediul ANTA și vor dispune de mai multă comoditate în utilizare.

Conform Dispoziției nr. 7 a Comisiei pentru Situații Excepționale, se autorizează cursele aeriene charter, care transportă pasageri cu cetăţenia Republicii Moldova spre Republica Moldova, operate de către compania aeriană: — FLYONE, din 27 martie 2020, CHIŞINĂU-VERONA-CHIŞINĂU; — AEROPARTNER, din 27 martie 2020, BERLIN — CH1S1NAU — PRAG A; — AIR MOLDOVA, din 28 martie 2020, CHIŞINĂU — LONDRA -CHISINĂU.

Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Evoluția tehnologiilor informaționale a reconfirgurat esențial toate domeniile, iar populația utilizează tot mai mult instrumentele și seriviciile de plată fără numerar. Pe lângă avantajele oferite de instrumentele de plată online, dezvoltarea exponențială a tehnologiilor informaționale a determinat și apariția unui spectru de acțiuni ilegale ce vizează achitările cu cardul.

Modificări esențiale în modul de calculare, declarare și plată a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – contribuții) în anul 2025 în ceea ce ține de angajatori nu au intervenit. Calculul și declararea contribuțiilor precum și plata acestora sunt reglementate în legea de bază a asigurărilor sociale de stat – Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999).

Până în prezent, Casa Națională de Asigurări Sociale aplică prevederile a 16 Acorduri internaționale în domeniul securității sociale semnate cu următoarele state: România, Republica Portugheză, Republica Bulgaria, Marele Ducat de Luxemburg, Republica Austria,

Autoritățile administrației publice centrale, autoritățile publice locale, toate persoanele juridice de drept public și de drept privat înregistrate în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum și toți cetățenii Republicii Moldova și alte persoane fizice aflate pe teritoriul Republicii Moldova, vor asigura respectarea strictă a următoarelor măsuri de control și combatere a infecției COVID–19:

Termenul de aplicare a mecanismului de subvenționare pentru întreprinderile şi organizațiile necomerciale  se extinde până la 31 iulie 2020 inclusiv. Astăzi Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii cu privire la prelungirea termenului de aplicare a mecanismului de subvenționare a întreprinderilor şi organizaţiilor necomerciale, care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii.