Legea privind activitatea băncilor va fi completată cu un articol ce va stabili procedura de anulare, emitere și vânzare a cotelor de participare deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului. Parlamentul a votat săptămâna trecută un proiect de lege ce vine cu modificări şi completări ale cadrului juridic actual de eliminare a acţionarilor necorespunzători din sectorul bancar.

Circa 300 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, instituțiilor de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au participat la o conferință internațională online, în cadrul căreia în Republica Moldova a fost lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor. Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Asociațiile centrale ce dețin licențe de activitatea în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut se vor reorganiza prin fuziune, constituind o singură asociație centrală națională. Comisia economie, buget și finanțe a susținut ieri o inițiativă legislativă propusă de președintele acesteia, deputatul Ștefan Creangă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea activităţii asociațiilor de economie și împrumut (AEÎ).

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

În primele două luni de activitate a Centrului de apel al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) (număr de telefon 022 822222), operatorii acestuia au înregistrat și au răspuns la peste 19,4 mii de apeluri telefonice cu diverse solicitări parvenite de la clienții și utilizatorii serviciilor prestate de CTIF.   Prin lansarea la 1 mai curent a Centrului de apel, CTIF a pus în aplicare proiectul de unificare a serviciilor de asistență și suport tehnic furnizate de subdiviziunile sale pentru îmbunătățirea calității și asigurarea continuității acestor servicii.      

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

În luna februarie curent au fost înregistrați în calitate de șomeri 2997 de persoane, dintre care 1353 femei, potrivit Raportului statistic al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Astfel, la începutul lunii martie în baza de date a ANOFM erau înregistrați în total 17879 de șomeri, dintre care 1041 au fost plasați în câmpul muncii. Datele mai arată că 1422 de șomeri beneficiau de la începutul anului curent de ajutor de șomaj, mărimea medie a acestuia constituind 1787,56 lei.

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Legislația națională definește întreprinderea individuală (ÎI) drept persoană fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, nu are statut de persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual.   Astfel, conform art.13 alin.(1) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, activitatea de muncă individuală are caracter întreprinzător şi se desfăşoară sub forma de organizare juridică ÎI sau în baza patentei de întreprinzător.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

În cazul în care acțiunile băncii nu au fost înstrăinate în termen de 3 luni, organul executiv al acesteia, în termen de cel mult 15 zile de la data expirării termenului acordat deținătorilor de acțiuni pentru vânzare valorilor mobiliare, emite și depune la Comisia Națională a Pieței Financiare decizia privind anularea acestor acțiuni și emiterea altora, în același număr și de aceeași clasă. Guvernul a votat în ședința din 8 iunie curent proiect de lege ce vine cu modificări şi completări ale cadrului juridic actual de eliminare a acţionarilor necorespunzători din sectorul bancar.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Deţinătorul antrepozitului, în cazul lichidării, prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate în termen de trei zile de la data la care i-a fost înmânată hotărârea de lichidare, a expirat termenul de valabilitate a Autorizaţiei de funcţionare, sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărârii de lichidare a antrepozitului vamal. Totodată, în termen de şapte zile acesta efectuează inventarierea mărfurilor păstrate în regim de antrepozit vamal.   În scopul asigurării executării uniforme a prevederilor legislației vamale, SV a elaborat proiectul ordinului cu privire la aprobarea modelului-tip al Dării de seamă privind mărfurile înmagazinate în antrepozitele vamale în proces de lichidare.

Sistemul informațional automatizat „Registrul mandatelor de executare” (SIA „RME”) reprezintă o soluţie informatică din categoria Guvern pentru Guvern (G4G) și are ca principal obiectiv asigurarea necesităților informatice și informaționale ale actorilor implicați în procedurile de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea conceptului acestui sistem, care este un instrument-cheie de asigurare a executării creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ și de evidență a acestui proces, poate asigura accesul on-line la dosarul electronic al procedurii de executare, și, în același timp, poate îndeplini cerințele strategiei naționale de migrare a sistemelor informaționale pe platforma MCloud, schimbul de date cu alte sisteme informaționale prin intermediul platformei MConnect și integrarea lor cu serviciile de platformă precum MSign, MPass, MPay, MNotify și MLog.

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Prin Legea nr.257/2020 privind modificarea unor acte normative au fost operate mai multe modificări în Codul fiscal, inclusiv aferente facturii fiscale. În continuare vom aborda sumar cele mai importante modificări aprobate.    1.Termenul de eliberare a facturii fiscale pentru unele livrări impozabile

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.