Da, dacă depozitul este unul autorizat pentru desfăşurarea activităţii de comerţ angro sau este un magazin-depozit (unitate de comerţ cu amănuntul pe suprafaţa căreia se desfăşoară activitate de depozitare şi comerţ cu materiale de construcţie (cherestea, articole de fier, cărămidă, etc.). În restul cazurilor, reieşind din prevederile Regulilor specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, vînzarea mărfurilor din depozit, din încăperile auxiliare şi de serviciu, precum şi în afara orelor stabilite de program a unităţii de comerţ este interzisă.

Viceministrul Economiei, Octavian Calmîc a participat la lucrările celei de a IX-a Conferințe ministeriale a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), desfășurate la Bali (Indonezia), în perioada 3-7 decembrie, curent.

Inspectorii fiscali din cadrul IFS Briceni, în perioada 15 — 20 octombrie 2013, au continuat acțiunile operative ce vizează monitorizarea activității producătorilor agricoli. Verificările de acest gen, efectuate în satele din raionul Briceni, au condus la identificarea unor nereguli în evidența contabilă, în principal în ceea ce privește reflectarea în evidența contabilă a volumului producției agricole, a vânzărilor producţiei agricole, a veniturilor și cheltuielilor. Urmare a acţiunilor întreprinse au fost constate încălcări fiscale, respectiv:

Reamintim că, obiect al impunerii pentru agenţii economici – subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare, în conformitate cu prevederile art. 542 din Codul fiscal. Totodată, venitul reprezintă fluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor de la contribuţiile proprietarilor întreprinderii.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini (CIS) solicită Guvernului să reducă impozitul local pe clădiri pentru firme, un sistem de redevenţă stabil şi competitiv în industria petrolieră şi să susţină dezvoltarea serviciilor medicale private.

Factorul principal în fenomenul insolvabilității este responsabilitatea față de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum și de Comitetul creditorilor.

Sub sloganul Serviciului Fiscal de Stat „Funcționarul fiscal — în serviciul contribuabilului”, Inspectoratului Fiscal de Stat pe municipiul Chișinău a trecut, de la aplicarea măsurilor de constrângere a firmelor, la o comunicare mai eficientă cu contribuabilii. În condițiile de astăzi, obiectivul de bază este să crească gradul de conformare benevolă. În acest context, inspectorii fiscali din municipiul Chișinău au început, din 28 august 2013 și până pe 02 septembrie 2013, acțiuni de monitorizare a activităţilor de comerţ efectuate de persoanele fizice, întreprinderile individuale şi societăţile comerciale care oferă spre vânzare flori, en-gross şi cu amănuntul, în locurile autorizate pentru aceasta din mun. Chişinău. Astfel de acţiuni în sistem integrat pe raza mun. Chişinău va asigura în aceste zile activitatea conformă a subiecţilor impozabili ce activează pe acest segment de piaţă şi documentarea integră în evidenţa contabilă a vânzărilor efectuate în zilele respective.

În procesul de control fiscal al persoanei fizice, prin aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, conform art. 22615 din CF, în baza deciziei de iniţiere a controlului fiscal, organul fiscal citează persoana fizică supusă verificării pentru a o înştiinţa despre iniţierea controlului fiscal.

Romania Direcţia Verificări Fiscale (DVF) este structura din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a României, desemnată să pună în aplicare Programul de îmbunătăţire a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi/venituri mari (PFAM). DVF a fost înfiinţată prin Hotărîrea Guvernului nr. 564/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În contextul necesităţii deţinerii autorizaţiilor de funcţionare pentru unele dintre genurile de activitate ce pot fi practicate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 „Cu privire la patenta de întreprinzător”, în baza patentei de întreprinzător, solicităm să ne explicaţi pentru care dintre acestea urmează de a primi autorizaţia respectivă de la administraţia publică locală (producerea de mărfuri, executarea de lucrări şi/sau prestarea de servicii)?

În mare parte activitatea întreprinderii ţine de comercializarea producţiei nominalizate prin intermediul decontărilor fără numerar. Doar într-un număr mic de operaţiuni este folosit aparatul de casă, în special pentru achitarea de către persoanele fizice a producţiei procurate şi a apei furnizate de întreprindere din sondele arteziene către consumatori. În acest sens, întrebarea este dacă întreprinderea are obligaţia să achite, în conformitate cu Titlul VII al Codului fiscal al RM, taxa locală pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestări servicii, în condiţiile în care nu dispune de unităţi comerciale stradale, cum ar fi: chioşcuri, gherete, frigidere, tonete, tarabe, unităţile de transport specializat.

Tranziţia entităţilor la noile reglementări contabile, care se efectuează benevol de la 1 ianuarie 2014 sau în mod obligatoriu de la 1 ianuarie 20151, condiţionează anumite efecte cu caracter fiscal. În prezentul articol se examinează unele aspecte de impozitare, care sînt conexate cu modificările în contabilitatea activelor materiale pe termen lung, denumite în noile acte normative contabile „imobilizări corporale”.

prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.09.2013 (publicată pe pagina web oficială a Primăriei mun. Chişinău www.chisinau.md la data de 09.04.2013), au fost aprobate cotele concrete noi ale taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul mun. Chişinău;prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/3 din 29.09.2013 (publicată pe pagina web oficială a Primăriei mun. Chişinău www.chisinau.md la data de 09.04.2013), au fost aprobate cotele concrete ale taxei pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor pe teritoriul mun. Chişinău. Astfel, solicităm să vă expuneţi: care cote concrete ale taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, stabilite pentru unităţile amplasate pe teritoriul mun. Chişinău, urmează a fi luate ca bază de către contribuabili la determinarea obligaţiilor faţă de bugetul local pentru trimestrul I al anului 2013 – cele stabilite prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.09.2013 sau cele în vigoare pînă la publicarea oficială a acesteia?dacă autoritatea publică locală va elibera, în cazul obiectelor impunerii cu taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, autorizaţii de funcţionare suplimentare la cele în baza cărora se determină cuantumul taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sau agenţii economici urmează să decidă de sine stătător dacă obiectele ce le aparțin se încadrează sau nu în categoria de unităţi stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

În prima săptămână a lunii septembrie, activitatea de verificare şi control fiscal operativ desfăşurată de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chișinău a fost orientată spre asigurarea egalității cetățenilor în fața obligațiilor lor fiscale şi menținerea unei concurențe loiale între agenții economici, prin diminuarea susținută a încălcărilor fiscale care afectează veniturile bugetare şi distorsionează mediul de afaceri. Urmărindu-se atingerea obiectivelor stabilite, s-a acţionat pentru:

Pe data de 17 septembrie, în incinta Bibliotecii Publice „A. Donici” din oraşul Orhei a avut loc lansarea Serviciului Guvernamental de Plaţi Electronice Mpay. Organizatorii evenimentului planifică şi în continuare prezentarea sistemelor de plăţi electronice în diferite localităţi ale ţării, fapt care ar dezvolta şi ar conecta toate regiunile la asemenea servicii, nu doar capitala.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

În localitatea „X” sunt înregistraţi mai mulţi agenţi economici care practică activitate de morărit. Această activitate constă în prelucrarea produselor cerealiere (grîu, porumb, etc.) ale persoanelor fizice contra plată, cu eliberarea bonului fiscal. Urmează a fi incluse unităţile prin intermediul cărora se prestează astfel de servicii la categoria unităţilor de comerţ şi, respectiv, există în acest caz obligaţia de achitare de către agenţii economici a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială? În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) al Codului fiscal, subiecţi ai impunerii cu această taxă apar persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

Avînd în vedere acest fapt, apare magazinul on-line obiect al impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestare a serviciilor sociale, în condiţiile în care agentul economic care desfăşoară activitate de comerţ nu dispune de spaţiu comercial pe suprafaţa căruia s-ar desfăşura această activitate? Menţionăm că marfa se remite de către agentul economic la adresa de domiciliu al cumpărătorului, fără ca acesta să aibă acces la spaţiul în care sunt depozitate mărfurile respective. Mai mult ca atît, cecul se eliberează de către angajaţii agentului economic la transmiterea mărfii către cumpărător.