Începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate la CF prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 privind modificarea unor acte legislative, a fost introdus un nou principiu de impozitare cu TVA – taxarea inversă.   Aceata presupune că TVA se calculează de către cumpărător şi nu de către vânzător. Taxa se calculează livrărilor impozabile în situaţia în care vânzătorul este în proces de insolvabilitate şi este plătitor al TVA. În situaţia în care vânzătorul este declarat în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii nr.149/2012, dar nu este înregistrat ca subiect plătitor al TVA, pentru tranzacţiile efectuate de acest vânzător taxarea inversă cu TVA nu se aplică.

Comisia pentru Situații Excepționale s-a întrunit astăzi într-o ședință, aprobând, potrivit prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi,  o listă de decizii de ordin social care vizează cetățenii, dar și de mediul de afaceri.   Printre acestea se regăsesc deciziile ce vizează activitatea mediului de business, ce țin de extinderea perioadei de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor și a Programului de rambursare a TVA până la 31 mai 2021 inclusiv.   Până la 31 mai curent, va fi permisă deducerea în scopuri fiscale și scutirea de impozitul pe venit, precum și de contribuții și prime obligatorii,  pentru plățile efectuate de angajatori la procurarea vaccinelor contra COVID-19. Aureliu Ciocoi a menționat aprobarea altor măsuri de simplificare a administrării fiscale, care vor fi prezentate ulterior ( cu detalii suplimentare vom reveni).

Investițiile străine directe pe piața primară de capital au lipsit totalmente în anul pandemic, se spune în Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru 2020. Totodată, conform datelor oficiale, evaluarea statisticilor din perspectiva atractivității pieței primare de capital pentru investitorii străini denotă că, în anii 2018-2019, s-au consemnat valori infime cuprinse între 17,3-20,4 mil. lei de capital străin plasat prin emisiuni de acțiuni.   Valoarea investițiilor indirecte de capital din anul trecut realizate de investitorii străini în cadrul tranzacțiilor pe piața secundară (tranzacții de cumpărare, înscrieri în urma aporturilor în capitalul social),  per ansamblu, a înregistrat o diminuare semnificativă, fiind de 3 ori mai mica în raport cu anul 2019,

Lansarea, lichidarea și prestarea serviciilor publice prestate cetățenilor se va efectua în baza unei legi speciale. În cadrul ședinței din 3 decembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice, ceea ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.   Astfel, serviciile vor fi incluse în Registrul de stat al serviciilor publice, ce va fi instituit de Guvern, iar cele ce nu vor fi înregistrate în acest registru, nu vor fi premise pentru a fi prestate. Totodată, documentul prevede prestarea serviciilor publice electronic sau la ghișeu, însă se va urmări, în mod prioritar,

Ținând cont de faptul că Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) nu sunt incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control, obligativitatea de instalare a ECC se extinde asupra tuturor unităților structurale ale AEÎ: oficiu central, filială sau reprezentanță, unde sunt amenajate locurile de lucru al casierului, operatorului-casier sau contabilului-casier pentru primirea și păstrarea temporară a mijloacelor bănești.   În articolul „Particularitățile contabilității tranzacțiilor efectuate de către AEÎ cu aplicarea echipamentelor de casă și de control” publicat în ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorii, Vasile Bucur și Valeriu Iașan, menționează că

Începând cu perioada fiscală 2021, aplicarea metodei de amortizare liniară este obligatorie.   Conform pct. 45 din Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 (HG nr. 704/2019), pentru mijloacele fixe intrate la entitate până la finele perioadei fiscale precedente perioadei de tranziţie şi aflate în evidenţa acestora, la data tranziţiei se va stabili durata de funcţionare utilă rămasă, determinată ca diferenţa dintre durata determinată conform modului stabilit de Guvern şi numărul perioadelor fiscale în care a fost calculată amortizarea (în ani).

Persona fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător deține un site unde plasează reclamă de la nerezidenți. Cum urmează să-și onoreze obligațiile fiscale și care sunt documentele ce vor confirma sursele de venit obținute?  Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie:

În perioada stării de urgență anunțate în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au exprimat intenția de a oferi suport material și financiar, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor afectați de situația epidemiologică, sub formă de donație. Într-un articol elaborat de autorul revistei „monitorul.FISC.md”, Marina Brihuneț, pentru ediția din iunie, este dezvăluit impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, având la bază prevederile legislației în vigoare.

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Ministerul Finanțelor a aprobat termenele de prezentare de către autorităţile publice centrale și direcţiile finanţe ale unităților administrativ-teritoriale a rapoartelor financiare pentru anul 2019. Ordinul nr.164 din 9 decembrie curent a fost publicat vineri, 20 decembrie, în Monitorul Oficial. Documentul prevede că conducătorii APC și ai direcțiilor finanțe din cadrul UAT vor asigura prezentarea dărilor de seamă în termenii stabiliți, verificarea acestora fiind efectuată în termen de 10 zile din momentul recepționării.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Serviciul Vamal a inițiat consultarea publică a proiectului Hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control. Proiectul are drept scop reglementarea posibilității aplicării regimurilor vamale de perfecționare pasivă, export temporar şi export asupra mărfurilor produse pe teritoriul Republicii Moldova de către agenți economici din raioanele de est ale RM înregistrați la Agenția Servicii Publice,

Casa Naționlă de Asigurări Sociale anunță că în primele 7 luni ale anului 2020 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 14333,5 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (24339,4 mil. lei) la nivel de 58,9%.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 7953,7 mil. lei sau 56,4% comparativ cu suma anuală prevăzută de 14097,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 120,5 mil. lei sau cu 1,5%.

Din bugetul de stat ar urma a fi alocate mijloace financiare în sumă de până la 67,74 mil. lei (echivalentul a 3,17 mil. euro) Societății cu Răspundere Limită „Arena Națională” pentru majorarea capitalului social. Mijloacele respective sunt prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul 2021. Proiectul hotărârii de Guvern este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 24 iunie curent.   Mijloacele financiare vor fi alocate de Ministerul Finanțelor la solicitarea Agenției Proprietății Publice, care este asociat unic al Arenei Naționale, statut care i-a fost atribuit prin HG nr.529/2019  și vor fi utilizate în scopul executării contractului de parteneriat public-privat încheiat în anul 2018 între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Arena Națională

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Cuantumul ajutorului pentru perioada rece a anului (pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022) ar putea fi majorat cu 200 de lei (până la 700 lei), prevede proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea HG nr. 1167/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și propus pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, documentul a fost elaborat în scopul susținerii și țintirii celor mai defavorizate familii prin consolidarea Programului de ajutor social, în contextul majorării tarifelor la utilități - energie termică, gaze, lemne, cărbune.

După ce Agenția Rezerve Materiale a fost transferată din autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului în autoritate administrativă separată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, ieri, 3 octombrie, Cabinetul de miniştri a aprobat o hotărâre ce presupune reorganizarea Agenției. Astfel, Agenția va fi reorganizată prin fuziune cu Combinatul „Liman”, Baza republicană tehnico-materială din mun. Orhei și Baza specială de aprovizionare medicală (nr. 1, s. Curchi, r-nul Orhei; nr. 4, or. Anenii Noi; nr. 5, mun. Bălţi și nr. 9 din mun. Comrat).

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea şi gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum şi prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei şi HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”. Acestea stipulează condiţiile privind crearea unui parc în domeniul IT, genurile de activitate care trebuie să corespundă cel puţin unuia din tipurile de activitate prevăzute de art. 8 al Legii nr. 77 printre care pot fi menţionate:

La etapa actuală evidența proiectelor de dezvoltare regională, inclusiv istoricul acestora și fazele de implementare, se efectuează aleatoriu, fără posibilitatea de generare a rapoartelor conform necesităților beneficiarilor de informație, ceea ce a condiționat elaborarea conceptului Sistemului informațional pentru gestiunea proiectelor de dezvoltare regională. Hotărârea Guvernului nr. 83 din 26 mai 2021 cu privire la aprobarea conceptului a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 iulie curent.   Astfel, sistemul formează resursa informațională Registrul proiectelor de dezvoltare regională și va asigura crearea unui instrument pentru gestionarea și evidența  respectivelor proiecte, precum și va centraliza toate informațiile referitoare la acestea într-o bază de date unică,