Astăzi, 30 ianuarie 2020, în cadrul Serviciului Fiscal de Stat a avut loc lansarea oficială a concursului „Loteria fiscală”. Prin intermediul acestuia organul fiscal și-a propus să contribuie la sensibilizarea cetățenilor de a efectua achitări cu utilizarea cardului bancar și de a promova achitările fără numerar. După cum a menționat Corina Pavlișciuc, șefa Direcției cooperare și schimb de informații, acest instrument este utilizat pe larg în mai multe țări, ceea ce contribuie la majorarea transparenței activității financiare, dar și la dezvoltarea economică per ansamblu.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligațiilor fiscale aflate în evidența serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale care cad sub incidența art. 172 alin. (3) din Codul fiscal1. Documentul reglementează modalitatea stingerii restantelor, ale căror evidență este ținută de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor (SCITL).

Aspectul restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale a suferit multiple și radicale schimbări. În cele ce urmează vom analiza consecințele modificărilor legislației aferente restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale în baza unui exemplu convențional referitor la activitatea de cultivare a nucilor.

Persoana fizică care crește pe lîngă casă și ulterior comercializează cu amănuntul flori s-a adresat la Serviciul Fiscal de Stat pentru a se înregistra în activitate independentă. Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să înregistreze activitatea independentă, dat fiind faptul că în cazul examinat se comercializează marfă (flori) produsă și nu achiziționată de la alte persoane?

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

Ministerele și alte instituții ale administrației publice centrale vor crea grupuri de lucru specializate, în cadrul cărora urmează să fie discutate cele 130 de probleme invocate de reprezentanții comunității de afaceri în cadrul ultimelor trei întrevederi ale Șefului Executivului cu businessul – evenimentul ”Dialog Pro-Business” din 17 decembrie 2019, ședința plenară a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 4 decembrie 2019 și ședința de lucru a Prim-ministrului cu membrii Asociației Businessului European și ai Camerei Americane de Comerț din Moldova din 18 decembrie 2019.

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

1. (29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

Rata medie ponderată pentru creditele noi acordate de către băncile comerciale ale Moldovei în valută națională a constituit, în luna august a anului curent, 8,13% anual, în creștere față de luna iulie cu 0,13%, fiind, totodată, cu 0,32% mai mica decât cea din luna august 2018, comunică Banca Națională a Moldovei. Amintim că în luna iulie 2019 a fost înregistrat minimul istoric al ratei medii ponderate pentru creditele noi acordate în lei, care a constituit 8% anual. Potrivit datelor BNM, în luna august 2019, persoanelor fizice creditele au fost acordate la o rată medie de 7,7% ( în creștere 0,28% față de luna precedentă și cu 0,04% comparativ cu luna august 2018), iar persoanelor juridice – la rata de 8,61%, aceasta fiind mai mare cu 0,02% față de iulie 2019 și în scădere față de luna august din 2018 cu 0,6%.

Potențialul turistic neexplorat al Republicii Moldova, precum și tendințe de promovare și instrumente de vânzare a serviciilor turistice prin intermediul Digital Media și Social Media vor fi subiectul de discuție al panelului nr. 4 din cadrul evenimentului Moldova Business Week 2019 ce va avea loc în perioada 13-16 noiembrie curent. După cum a menționat Doina Nistor, directorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, care este și partenerul strategic al MBW 2020, se presupune că ritmurile de creștere a turismului în lume, în următorii 10 ani, vor fi dinamice și ambițioase. Din industria globală a turismului, 50% va reveni Europei, Moldova având un avantaj competitiv excepțional, pentru că putem să beneficiem de această creștere a domeniului, a menționat Doina Nistor.

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000;

Marea majoritate a problemelor abordate în cadrul vizitelor în teritoriu sunt comune pentru toate localitățile: lipsa sistemelor de apă și canalizare, a managementului deșeurilor, starea proastă a drumuirilor, a constatat prim-ministrul Pavel Filip la întrunirea cu locuitorii satelor Peresecina și Camencea din raionul Orhei. „Problema noastră este nu lipsa banilor, ci administrarea proastă”, a menționat premierul. Pe parcursul anilor, din Fondul ecologic au fost repartizați mai mulți bani, câte puțin pentru fiecare localitate, dar din ei nu s-a ales nimic.

Agenția de evaluare financiară Moody's a confirmat ratingul pe termen lung în valută şi monedă locală al Republicii Moldova la nivelul B3 şi a menţinut perspectivă stabilă. În ianuarie 2017 Moody's a revizuit ratingul de țară ca urmare a „reducerii riscurilor de finanțare guvernamentală” după semnarea Acordului cu FMI, ”care a declanșat finanțarea multilaterală și bilaterală suplimentară”, precum și „adoptării noului cadru de reglementare bancară menită să consolideze guvernanța sistemului bancar”.

Instituția publică Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe(CTIF) a făcut, în cadrul unei ședințe de bilanț, totalurile activității sale pentru anul 2018, trimestrul I al anului 2019, și a stabilit prioritățile de bază pentru anul curent. La ședință au participat conducători și reprezentanți au tuturor subdiviziunilor instituției, Gabriela Cuneva, Secretar General de Stat al Ministerului Finanțelor, președinte al Consiliului CTIF și Ion Pîrgaru, președinte al Federației Sindicatelor din Comunicații.

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

Decizia Guvernului privind transmiterea întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Mărculești din administrarea Ministerului Apărării în cea a Ministerului Economiei a intrat în vigoare, fiind publicată în ediţia MO din 21 iulie. ÎS Aeroportul Internațional Mărculești a fost fondată în 2004 și are o suprafață de peste 265 hectare. Totodată, dispune de o infrastructură complexă. Acest fapt a determinat crearea, în baza acestei întreprinderi de stat, a unei zone economice libere.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii declară creșterea sectorului industrial cu 3,4%, în anul 2017. Industria prelucrătoare a înregistrat o creștere cu 4,5%, impulsionând evoluția întregului sector industrial. Ramurile care au determinat creșterea industriei în anul 2017, au fost fabricarea de fire și cabluri electrice, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, inclusiv a vinurilor, prelucrarea și conservarea cărnii, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea zahărului.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 12406 locuri de muncă vacante, practic la același nivel cu luna octombrie, când angajatorii erau în căutarea a 12448 angajați. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în Chișinău – 5287 și Bălți – 1828, iar cele mai puține – în Fălești (29). În UTAG agenții economici declară vacante 171 locuri de muncă. Din numărul total de locuri libere 2239 sau 18% sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate.

O echipă de experți ai Băncii Mondiale, condusă de Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a vizitat Ministerul Economiei și Infrastructurii. În discuțiile cu ministrul Economiei, Anatol Usatîi, părțile s-au axat pe subiecte ce țin de sporirea competitivității la export a întreprinderilor din Moldova, reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare asupra mediului de afaceri, implementarea la maxim a Ghișeului unic electronic, dar și continuarea reformelor în domeniul întreprinderilor de stat (procesul de privatizare). Anatol Usatîi a trecut în revistă prioritățile și planurile pentru anul 2020 ce vizează securitatea energetică, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului rutier, atragerea investițiilor străine etc.