Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Salariatului care intenționează să adopte un copil i se acordă, la cerere, un concediu parțial plătit, cu durata de la 60 la 90 de zile

Urmează agentul economic să achite taxa pentru poluarea mediului la procurarea de la un producător autohton a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului ?   Conform art.2 alin.(1) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, subiecţii respectivei legi sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanţi.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Întreprindere cu statut de monopol fiscal se va considera întreprinderea căreia Guvernul i-a atribuit respectivul statut. La rândul său, statutul oferă dreptul exclusiv doar pentru activitatea economică aferentă bunurilor, serviciilor, grupurilor de bunuri sau grupurilor de servicii definite de Executiv la momentul atribuirii statutului de monopol fiscal întreprinderii respective.   Ministerul Economiei propune pentru consultări publice proiectul legii pentru modificarea Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Astăzi, 10 martie, în cadrul unei conferințe de presă, viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a trecut în revistă principalele prevederi ale pachetului de legi care a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 7 martie. Amintim, proiectul de lege ce vine cu măsuri de facilitare a activității mediului de afaceri și conține modificări în mai multe acte normative.

Acordarea compensațiilor pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de consum a energiei termice în sistem centralizat, la consumul de energie electrică sau gaze naturale pentru consumatori, în funcție de gradul de vulnerabilitate a acestora, este una din măsurile pe care autoritățile planifică să o includă suplimentar în Planul național de acțiuni pentru atenuare crizei energetice.

În temeiul pct.9 subpct.11) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.329, art.801), precum și a art.XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.456 - 459, art.813),

Angajatul nu s-a prezentat pentru a-și ridica salariul. Cum corect reflectăm în contabilitate sumele deponente ale salariilor neachitate? În ce termen se decontează salariile neachitate? Care sunt impozitele ce trebuie reținute și reflectate în IPC21?

Conform prevederilor art. 144 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

Până pe data de 21 aprilie 2022 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și sugestiilor pentru elaborarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind implementarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, în vederea realizării prevederilor Legii nr.45/2022 pentru ratificarea Acordului menționat. Autoritatea a plasat anunțul cu privire la elaborarea proiectului și studiului de cercetare.   Propunerile și comentariile pot fi expediate în adresa persoanei responsabile: Melnic Iulia ( Șef Secție impozite directe, Direcția politici fiscale și vamale ), număr de telefon 022 26 27 88 /  Email:  iulia.melnic@mf.gov.md.  

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au verificat în lunile ianuarie-aprilie curent  695 unități (cu un număr de 55,2 mii salariaţii), inclusiv 400 unități din sectorul real, 291 autorități – din sectorul public și 4 angajatori persoane fizice. Astfel, au fost efectuate 252 controale în domeniul raporturilor de muncă, 51 – securității și sănătății în muncă, 386 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Potrivit datelor ISM, din numărul total de verificări 484 constituie controale planificate (225 – în sectorul public și 259 – în sectorul real) şi 211 – inopinate (66 – în sectorul public și 145 – în sectorul real).

Prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), cu punerea în aplicare din 1 aprilie 2023, în Codul fiscal (CF), au fost introduse prevederi noi, ce reglementează preţul de referinţă al ţigaretelor şi al ţigărilor de foi (cigarillos).

Prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pe anul 2023) au fost operate mai multe modificări în ceea ce privește prezentarea informațiilor din surse indirecte, care le vom examina în cele ce urmează.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Politica bugetar fiscală și vamală pentru anul 2025 a fost adoptată în cadrul ședinței parlamentare din data de 31 iulie 2024. Astfel, Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) a intrat în vigoare la data de 15 august 2024. Totodată, ca urmare a adoptării actului

Pct.5 al Standardului Național de Contabilitate „Contracte de leasing”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013 stabilește că contractul de leasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul standardului noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).   Astfel, pentru contabilizarea operațiunilor de arendă se aplică regulile SNC menționat, pct.10 al căruia prevede că, contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.  

În Monitorul Oficial din 25 martie curent a fost publicată Legea nr. 45 din 10 martie 2022 pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, care va permite țării noastre să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit cu OCDE în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor, prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.  

Serviciul fiscal de stat (SFS) a lansat pentru consultări publice proiectul ordinului care prevede aprobarea Formularul-tip „Registrul de evidență a procurărilor pentru persoanele fizice care desfășoară activitate independentă” (Registru), Instrucțiunea privind completarea Registrului de evidență a procurărilor pentru persoanele fizice care desfășoară activitate independent (Instrucțiune) și Formularul-tipizat „Avizul de plată a impozitului pe venit din activitatea independentă” (Aviz).