Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, ai Agenției Fiscale Suedeze, ai Agenției de executare silită din Suedia, precum și ai Ambasadei Suediei în Republica Moldova s-au întrunit în prima ședință în cadrul Proiectului II de cooperare. Reuniunea a avut drept scop prezentarea progresului înregistrat în cadrul Proiectului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare pe cele trei componente: managementul resurselor umane, schimbul internațional de informații, managementul arieratelor fiscale.

În Moldova este planificată modificarea regulilor creditării nebancare pentru minimizarea riscurilor îndatorării excesive a consumatorilor persoane fizice și protecția beneficiarilor produselor de creditare. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) Iurie Filip și șeful direcției generale creditare nebancară de la CNPF, Alina Cebotariova. Ei au menționat că proiectul de lege elaborat de CNPF, care prevede modificări la o serie de acte normative, după consultări și aprobarea de Guvern, va fi remis Parlamentului. Scopul modificărilor propuse este perfecționarea bazei normativ-juridice privind activitatea organizațiilor de creditare nebancară (OCN), pentru protecția drepturilor consumatorilor, dar și ajustarea unor legi din domeniul de reglementare, legate de activitatea organizațiilor de creditare nebancară la prevederile Legii privind organizațiile de creditare nebancară.

Aducerea în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice din domeniul imobiliar rămâne una dintre prioritățile Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, SFS a realizat un șir de acțiuni de specialitate ce au scopul de a majora nivelul de conformare al cetățenilor care oferă în chirie bunuri imobile. Astfel, pe parcursul primelor 11 luni ale anului curent, autoritatea fiscală a identificat 4 314 persoane fizice — proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și au fost demarate acțiuni de conformare față de ele.

Serviciul Fiscal de Stat informează titularii de patentă de întreprinzător și persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul că aceștia pot beneficia de reducere la achitarea, în termen de până la 31 martie curent, a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) calculată în sumă fixă de 50% și, respectiv, 60%. Această prevedere este stipulată de Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019 nr. 301 din 30 noiembrie 2018, iar suma primei stabilite pentru anul 2019 constituie 4056 lei.

În cadrul prezentării de către Banca Mondială a rezultatelor studiului anual „Costul reglementării afacerilor 2018”, Iulia Costin, Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, s-a referit la facilitarea condițiilor de activitate a businessului în Republica Moldova. Procedurile simplificate de înregistrare a întreprinderilor, punerea în aplicare a sistemului informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedura simplificată de notificare privind inițierea activității de comerț, reducerea numărului de activități ce necesită licențiere, diminuarea controalelor de stat şi a costurilor pentru obținerea certificatelor sanitare, scăderea ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat sunt doar unele aspecte, care vin să simplifice activitatea mediului de afaceri. Cu toate acestea, și multe reforme guvernamentale încă sunt în proces de implementare, a precizat Iulia Costin.

Republica Moldova va primi sprijin de la Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) pentru creșterea productivității industriale, stimularea antreprenoriatului, încurajarea inovațiilor și aplicarea celor mai bune practici pentru integrarea deplină pe piețele Uniunii Europene și în lanțurile de valori globale. Aceste obiective, dar și altele, la fel de importante, au fost discutate în cadrul lansării Programului de țară UNIDO pentru Dezvoltare Inclusivă și Durabilă în Republica Moldova pentru perioada 2019-2023.

Proiectul de lege ce prevede simplificarea procedurii de şedere a străinilor în scop de muncă a fost votat în prima lectură în Parlament. Pentru acordarea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă străinului a cărui calificare va fi inclusă în Lista ocupaţiilor prioritare, beneficiarul solicitant, care este întreprinderea sau organizaţia publică care angajează străini, va depune la ghişeul unic demersul respectiv, copia anunţului publicitar de angajare publicat în presă şi oferta locurilor de muncă, precum şi alte acte.

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 din Codul fiscal,

Cele mai de succes proiecte investiționale în domeniul agroindustrial au fost apreciate în cadrul Galei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), ajunsă la cea de-a treia ediție. La eveniment au fost premiați 19 fermieri, companii și asociații care au contribuit semnificativ la dezvoltarea agriculturii în 2018.

În Monitorul Oficial din 10 mai curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 194 din 25 aprilie 2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat. Documentul a fost elaborat în scopul stabilirii modului de aducere la cunoștință a actelor emise de SFS, precum și a citațiilor. Astfel, conform Regulamentului, actele SFS se expediază destinatarului prin poștă, după caz, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea și confirmarea primirii actului, cum ar fi – telegramă, fax sau e-mail ori se înmânează personal destinatarului.

La situația din 8 octombrie curent, pe piața muncii sunt înregistrate 245 locuri de muncă vacante pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială, anunță Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit informațiilor, în baza de date a autorităţii sunt înregistrate 12707 locuri de muncă vacante, în creștere față de luna septembrie, când agenții economici erau în căutarea a 12050 specialişti din diferite domenii.

Procedura de achiziție prin cererea ofertelor de prețuri se aplică de orice autoritate contractantă interesată de achiziția bunurilor sau serviciilor, necesare pentru satisfacerea cerințelor sale, conform planului anual de achiziții, dacă valoarea estimată a achiziției nu depășește 400 mii lei lei. Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei din 10 octombrie 2018 proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor de prețuri.

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Pe parcursul anului 2018 a fost desfășurat un sondaj independent în rândul contribuabililor (persoane fizice și juridice) la nivel național, realizat de către S.C. Magenta Consulting SRL, pentru a evalua nivelul satisfacției contribuabililor de activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Obiectivul studiului a fost determinarea percepției performanței Serviciului Fiscal de Stat în prestarea serviciilor-cheie de calitate, eficiență și transparență.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Reprezint o companie care realizează un salariu mediu lunar brut de 5100 lei. Dacă acordăm tichete de masă salariaților noștri, putem beneficia de deductibilitatea sumelor alocate în acest scop? Comparativ cu acordarea hranei organizate pentru angajați, opțiunea tichetelor de masă oferă angajatorului beneficiul necondiționării deductibilității sumelor de realizare a unui salariu mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din salariul mediu lunar pe economie prognozat pe anul în curs.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

La întreprinderea noastră angajaților li se acordă un prânz din contul angajatorului. Noi solicităm să ni se acorde tichete de masă, considerăm că acestea ar fi mai convenabile pentru muncitori, însă patronul spune că vom fi lezați în careva drepturi. Explicați-ne, care este diferența între aceste facilități?