Exercițiul de declarare voluntară a bunurilor, în condițiile prevederilor art. 10 din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, a fost finalizat prin prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificărilor cu achitarea taxei de declarare voluntară în sumă totală de peste 1,067 mil. lei, după cum urmează: – declararea proprietarului de iure a cotelor-părți, suma taxei de declarare voluntară achitate fiind de 30 024,24 lei; – reevaluarea bunurilor imobile/mijloacelor de transport cu valoarea totală a bunurilor după reevaluare în sumă de 3 118 989 lei, suma taxei de declarare voluntară achitate fiind de 93 569,67 lei;

În cazul în care angajatorul din Republica Moldova a reținut, contrar Convenției, impozit pe venit din venitul salarial al persoanei angajate cetățean al Republicii Moldova delegate în România, care ar fi etapele procedurii pentru efectuarea restituirii impozitului pe venit achitat/reţinut în plus? Potrivit prevederilor art.83 alin.(5) din Codul fiscal (CF), persoanele fizice care nu sunt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul să prezinte o declarație în care vor indica suma plătită în plus, care urmează să fie restituită conform legislaţiei fiscale.

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

Principiile privind determinarea obiectului impunerii, modul de calculare şi achitare a taxelor pentru resursele naturale sunt stabilite prin titlul VIII din Codul fiscal. Din sistemul taxelor pentru resursele naturale reglementate prin acest titlu fac parte: 1. taxa pentru apă; 2. taxa pentru efectuarea prospecțiunilor geologice;

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care obține venitul impozabil din salariu de la un singur loc de muncă și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare sau la un preț mai mic decât prețul de achiziție a acestuia? Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atât sub formă de salariu, cât și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.

Articolul 5 pct. 29) din CF stabileşte noţiunea de subdiviziune, care reprezintă unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

Prin Legea nr.122 din 16 august 2019, pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din CF. Concomitent, pct.211 anexa nr.2 din HG nr.693 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit precizează că prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicare a scutirilor specificate în art. 34 și 35 din CF, în condițiile stabilite de acestea.

Este oare necesar ca instituțiile de învățământ sa prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care acestea nu au obligații aferente impozitului? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să examinăm cadrul normativ în vigoare. Art. 15 alin. (1) din Codul educației (CE) definește tipurile de instituţii de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului1.

În ședința de ieri a Parlamentului a fost votat pachetul de acte legislative ce prevede reforma domeniului fiscal. Aceste acte sunt: • Proiectul nr.282 din 24 iulie 2018 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.283 din 24 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative • Proiectul nr.284 din 24 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

1. (8.3.1.4) Ce se înțelege prin vinietă în sensul aplicării taxelor rutiere? 2. (8.2.7.9) În baza cărui formular se prezintă darea de seamă privind taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2018?

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).

Conform prevederilor art. 10 alin.2 lit. e) din Legea Nr. 1569 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, acestea (cu statut de rezident) nu au dreptul de a introduce pe teritoriul țării mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani. Excepții sunt introducerea mijloacelor de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea vinietei şi cu respectarea condiţiilor care includ:

Listele de verificare pentru domeniile de control ale A.A.„Agenția Națională Transport Auto”, aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 28 din 1 februarie 2019, sunt completate cu anexa nr.8 – Lista de verificare pentru controlul de stat și supravegherea respectării cerințelor privind protecția consumatorilor din domeniul transportului rutier și activităților conexe transportului rutier. Aceasta conține informația generală despre persoana și obiectul supus controlului necesare pentru evaluarea riscurilor, criterii fiind domeniul de activitate și mărimea entității supuse verificării.

Cabinetul de miniștri a aprobat recent programul „Prima Casă”, care ar trebui să simplifice procesul de obținere a unui credit imobiliar pentru tineri. Proiectul presupune ca prețul de procurare a locuinței să nu depășească un milion de lei şi ca beneficiarul să contribuie inițial cu cel puțin 10 la sută. La program nu pot participa deținătorii de locuințe, nici cei care au o vârstă mai mare de 45 de ani. O experiență asemănătoare am avut în mun. Chișinău, dar a fost nereușită.

Potrivit prevederilor art.102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea sumelor TVA achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale

Persoana fizică X a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale cererea cu privire la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, anexând documentele necesare (confirmarea stagiului, venitului asigurat din care s-au plătit contribuții de asigurări sociale și care constituiau baza de calcul a pensiei). La momentul depunerii cererii, nu au fost anexate certificatele de salariu de la SA „F”, pe motiv că nu le putea găsi. Ulterior (după patru ani), X a adresat către CTAS cerere pentru a-i fi recalculat cuantumul pensiei, cu includerea în stagiul de cotizare și recalculare a coeficientului individual a salariului de la SA „F”, certificatele necesare fiind anexate.