„Ghidul resurselor financiare pentru IMM-uri și startup-uri” a fost lansat ieri, 17 noiembrie, în cadrul unui eveniment online. Astfel, toată informația de interes pentru viitorii și actualii antreprenori, începând de la finanțarea startup-ului, resursele de asistență disponibile la etapa de dezvoltare și poate fi accesată într-un document consolidat.   Ghidul conține informații utile și practice despre toate tipurile de suport în afaceri disponibile în țara noastră, începând de la finanțări nerambursabile până la servicii de consultanță, mentorat şi instruire antreprenorială. Acesta a fost elaborat la solicitarea Organizației pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (ODIMM) și publicat prin intermediul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”,

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

Peste 50 de proiecte de asistență externă care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care țara noastră este parte și vor derula pe teritoriul Republicii Moldova, vor beneficia de aplicarea facilităților fiscale și vamale aferente realizării acestora, avându-se în vedere aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale și pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi de aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 72 din 26 mai 2021 privind modificarea și completarea HG 246/2010.

Autorizarea operațiunii privind acordarea de către rezidenți în favoarea nerezidenților a împrumuturilor/creditelor financiare este reglementată de Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.62/2008) și Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM,

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Conform pct.26 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018  (Anexa nr.1) cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.

Deșeurile de cupru, fier și oțel, cele din aluminiu (inclusiv aliajele de aluminiu), cioburile de sticlă și compostul, la îndeplinirea unor anumite criterii, ar putea să nu mai fie calificate ca deșeuri, în scopul promovării reciclării acestora, asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului, reducerii consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri direcționate spre eliminare.   Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru cele 5 fluxuri de deșeuri menționate. Proiectul conține și Indicațiile metodice privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, ce vor oferi Agenției de Mediu o metodologie generală de stabilire

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 24 septembrie, Ordinul nr. 106 din 8 septembrie 2021 privind completarea Ordinului MF nr. 166/2020 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2021.   Astfel, au fost operate modificări în capitolul 4 al Ordinului nr. 166/2020 (Încasările la bugetul de stat).

Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, care a avut ca perioadă de implementare anii 2010-2021, ar putea fi extins până în anul 2024. Proiectul ce prevede modificarea Hotărârii Guvernului nr. 972/2010, prin care a fost aprobat programul respectiv, a fost inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali ai ministerelor.   Potrivit autorilor documentului, extinderea Programului va contribui semnificativ la facilitarea accesului lucrătorilor migranţi şi beneficiarilor de remitențe la resursele financiare necesare înființării/dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova.

La 12 aprilie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 6745 locuri de muncă vacante, în ușoară scădere comparativ cu numărul celor de la sfârșitul lunii martie.   Cele mai multe locuri libere sunt în mun. Chișinău – 2732. În mun. Bălți agenții economici declară vacante 937 funcții, iar în UTAG – 122. Cele mai puține locuri de muncă vacante sunt înregistrate în Glodeni – 5.   Din numărul total, circa 25% (1659) de locuri de muncă vacante sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate.

În Codul Muncii vor fi introduse circa 20 de modificări, Guvernul aprobând o Hotărâre în acest sens la şedinţa din 31 mai.

Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare, constată Ministerul Economiei care a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova conform datelor disponibile la 30 septembrie 2021.   Potrivit documentului, în semestrul I produsul intern brut (PIB) a atins 104,2 mld. lei și a înregistrat creștere reală cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

În ședința plenară a Parlamentului de astăzi, 14 noiembrie 2019, a fost votat noul Guvern al Republicii Moldova. În funcția de Prim-ministru a fost ales, cu 62 voturi, Ion Chicu, care a prezentat organului legislativ programul de activitate al Executivului. Acesta se va axa pe reluarea proiectelor de infrastructură și sociale, crearea condițiilor transparente și predictibile pentru mediul de afaceri, asigurarea unei politici bugetare, fiscale și vamale echilibrate. Totodată, este preconizată exploatarea potențialului nevalorificat al țării, printre care sunt industria turismului, sectorul IT, agricultura etc.

Analiză comprehensivă a sistemului de management al finanțelor publice (MFP) în Republica Moldova, la nivel național și subnational, a fost lansat ieri, 8 iulie 2021, de Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și  UN Women, în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană.   Analiza este concepută pentru a oferi un instantaneu al performanței MFP și o imagine de ansamblu a principalelor puncte forte și puncte slabe ale sistemelor MFP prin utilizarea unei metodologii standard, care poate fi reprodusă în evaluări succesive, oferind un rezumat al modificărilor în timp, comunică Ministerul Finanțelor.

Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2022. Acesta include 2 categorii de lucrări: cercetările realizate de Biroul Național de Statistică, ce conține 106 denumiri și informațiile furnizate de alte autorități, ce include alte 115 lucrări statistice.   După cum a menționat directorul BNS, Oleg Cara, în comparație cu Programul aprobat pentru anul curent Programul pentru anul viitor prevede includerea, la solicitarea utilizatorilor, a 3 lucrări noi

În primele șapte luni ale anului 2021 subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au oferit servicii la 53 684 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 19 822 șomeri noi sau 37% șomeri din totalul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.   Potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din numărul total de şomeri înregistraţi 63,9% provin din mediul rural și 36,1% din mediul urban. Totodată, conform vârstei și categoriilor șomerilor, 34,8% sunt tineri cu vârsta între 16-35 ani, 18,3% reprezintă persoanele cu vârsta între 55-63 ani, 4,8% - persoane de etnie romă, 2,6% - persoane reîntoarse de peste hotare și 1,8% sunt persoane cu dizabilități.

Potrivit art.124 alin. (16) din Codul fiscal,alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000, destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este scutit de plata accizelor în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării programului de activitate al industriei de parfumerie şi cosmetică pe anul respectiv.

Ministerul Finanțelor a asigurat gestionarea datoriei de stat, garanțiilor și recreditării de stat în conformitate cu cadrul legal de reglementare a domeniului, fiind respectate limitele aprobate atât prin Legea bugetară anuală, cât și cele stabilite în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020- 2022)”, potrivit Raportului Curții de Conturi privind auditul conformității domeniului în anul 2020, Hotărârea nr. 31 din 28 iunie curent cu privire la Raportul auditului fiind publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2021, având drept scop

Republica Moldova va prelua de la Macedonia de Nord președinția în cadrul Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA), comunică Ministerul Economiei al RM. Amintim, țările membre ale CEFTA sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și UNMIK Kosovo, care s-au reunit la Skopje în cadrul conferinței „CEFTA – 15 ani de comerț”.   La implementarea Planului comun de acțiune pentru piața regională, CEFTA și-a concentrat eforturile asupra promovării liberei circulații a mărfurilor și serviciilor în regiune. Împreună cu Comisia Europeană și Consiliul de Cooperare Regională, au fost efectuați pași importanți în apropierea regiunii de piața unică a UE.