Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitului pe venit la sursa de plată din plățile, efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, altele decât salariul și cu excepția plăților de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct) a proprietății imobiliare? În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente — cetăţeni străini şi

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, prevederile capitolului V din Codul fiscal se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător și care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) informează că, pentru înregistrarea cu statut de șomer, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie să expedieze actele necesare la adresele de e-mail ale subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază își au domiciliul sau reședința (conform actelor de identitate). Pentru minimizarea riscului răspândirii infecției cu noul coronavirus (COVID-19), accesul la sediile subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă este restricționat!

Întreprinderea „X” SRL efectuează hrana organizată a salariaților. În luna martie 2020 însă, ținând cont că a scăzut cererea de produse, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19, nu a fost respectată condiția prevăzută ca salariul mediu lunar brut să fie egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2020. Care vor fi consecințele fiscale în situația examinată?

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Suntem o instituție medicală cu statut de întreprindere municipală. În perioada curentă am fost contactați de direcția de deservire fiscală pentru a ni se solicita să prezentăm declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Avem obligația de prezentare a declarației?

Noul director interimar al Serviciului Vamal este Sergiu Burduja. Ieri, 3 decembrie, acesta a fost prezentat colaboratorilor autorității vamale de Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, care în cadrul unei ședinței scurte a formulat așteptările Guvernului față de noul conducător. „Deoarece Serviciul Vamal este prezent practic pe întreg teritoriul țării și interacționează atât cu agenți economici, cât și cu persoane fizice, cer să desfășurați activitatea în strictă conformitate cu legislația. Vă rog să concentrați toate eforturile pentru a determina ca procedurile Serviciului Vamal să fie prietenoase și oneste”, a menționat Serghei Pușcuța.

Astăzi Guvernul și-a asumat răspunderea asupra a patru proiecte de legi. Primul ține de  modificarea Legii nr. 270/2018  privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează salariile personalului medical, care urmează a fi majorate în câteva etape. Astfel, începând cu 1 septembrie curent, salariile acestora vor fi majorate cu 30%, iar ulterior, de la 1 ianuarie 2021, cu încă 30%. Totodată, în prima jumătate a anului viitor este preconizată o altă majorare – cu 40%.  

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Conform alin.3 din art.541, agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7/1 sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 mil. lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.; — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională; — s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Credibilitatea situaţiilor financiare este un aspect sensibil, care influenţează semnificativ încrederea utilizatorilor acestor situații. Raportarea în audit reprezintă un subiect important, datorită impactului asupra situațiilor financiare, şi, în final, asupra procesului de luare a deciziilor de către utilizatori.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi neachitarea dobânzilor aferente şi acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar este permisă și organizaţiilor de creditare nebancară. Limita provizioanelor va fi calculată conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.23 pentru modificarea unor acte legislative din 27 februarie curent, care prevede modificări și completări la un șir de acte legislative ce țin de activitatea organizațiilor de creditare nebancară, birourilor istoriilor de credit, de asigurare etc., iar normele indicate supra sunt incluse în Codul fiscal.

Conform art. 95 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 constituie obiect impozabil cu TVA.

Nu, deținătorul patentei de întreprinzător nu este obligat sa folosească echipamentele de casa si control, deoarece activitatea desfășurată în baza patentei de întreprinzător este inclusă în lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casa si control. (pct. 8 din Anexa la Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141 din 27.02.2019).

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul trimestrului I al anului, când numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din numărul total al populației ocupate (806,3 mii persoane), potrivit datelor  publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de persoane declarate afectate de pandemie, majoritatea – 60,6% nu au lucrat deloc sau au absentat de la locul de muncă. În același timp, 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână și 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial.