Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Este în drept SFS să efectueze controale fiscale prin metoda de verificare totală în cazul în care acestea nu se regăsesc în Planul anual publicat al controalelor?     În contextul respectării prevederilor Legii nr.131 cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător, până la finele anului de gestiune organul de control aprobă prin decizie planul controalelor pentru anul următor şi îl publică pe pagina sa electronică și în Registrul de stat al controalelor. Planul stabilește un număr exact de controale planificate asupra unui număr prestabilit de persoane pe parcursul unui an calendaristic (art. 15 din Lege).

Contractul de comision este definit la art. 1511 alin. (1) din Codul civil (CC), care prevede că, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision).   Conform alin.(2) al acestui articol, actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naștere unor drepturi și obligaţii numai pentru comisionar, chiar și în cazul în care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic. La fel, comisionarul trebuie să execute toate obligaţiile și să exercite toate drepturile care rezultă din actul juridic încheiat în numele său, dar pe contul comitentului.

Vineri, 5 februarie 2021, fiind publicate în Monitorul oficial, au intrat în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 30 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.   Astfel, Ordinul MF nr.17 din 29 ianuarie 2021, prin care au fost aprobate modificările respective, prevede suplinirea Ordinului nr.94/2020 cu Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, în care sunt indicate codul, denumirea categoriei și tarifele contribuției de asigurări sociale de stat pe anul 2021.

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

 Numărul și orarul de activitate al educatorilor și asistenților de educatori în cadrul grupelor de copii, vor fi evaluate și ajustate, în scopul realizării eficiente a măsurilor de prevenire și control al infecției COVID-19. Prevederea este inclusă în Hotărârea nr. 28 din 28 august curent a Comisiei Naționnal Excepționale de Sănătate Publică.

Anual din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural vor fi subvenționate trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale. Cuantumul alocației financiare pentru fiecare măsură din FNDAMR va constitui 5%, ceea ce reprezintă circa 50 mil. lei. Reamintim, dosarele de solicitare a subvenției în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural pot fi depuse până la data de 27 ianuarie 2021, acesta fiind termenul-limită pentru recepționarea cererilor.   Potrivit Regulamentului privind acordarea subvenţiilor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural , costul total al proiectului eligibil nu trebuie să depăşească suma de 3 mil. lei, perioada de implementare fiind maximum 24 de luni.

Prin reglementările art. 214 din Codul administrativ1 (CA), legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității acțiunea de suspendare a executării actului administrativ individual contestat – întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic.   Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanţie a asigurării legalităţii, ce intervine, însă, în cazuri de excepție, în situaţii limită, și are în vedere fie întreruperea temporară a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea pentru o perioadă a producerii de efecte juridice.

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Agenția de Guvernare Electronică va deține statutul de posesor și deținător al Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), actualmente aceste funcții fiind exercitate de Ministerul Economiei și Infrastructurii și, respectiv, Agenția Servicii Publice.     MEI a elaborat proiectul  de hotărâre pentru modificarea unor hotărâri de Guvern, ce este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali și are ca scop gestionarea eficientă în domeniul elaborării, implementării și dezvoltării continue a platformelor tehnologice guvernamentale comune.

Autoritățile emitente, în cooperare cu alte autorități cu funcții publice sau aferente, vor fi obligate să interacționeze în cadrul Ghișeului unic, în vederea minimizării costurilor și eforturilor comercianților la inițierea și desfășurarea activității de comerț. Totodată, comerțul interior se va baza pe gestionarea stocurilor și prestarea serviciilor aferente din perspectiva asigurării eficienței economice.   Activitatea de comerț în Republica Moldova se va baza pe anumite principii, conform proiectului  de lege pentru modificarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Ieri, 3 noiembrie, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 134 din 26 octombrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 „Privind Clasificaţia bugetară” se modifică după cum urmează:1. În Anexa nr. 7 „Clasificația programelor – A.Programe și subprograme”:1.1. Codurile 07 și 0702 se modifică și se expun în următoarea redacție:„07 Control al integrității 0702 Controlul averii, intereselor personale, regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor”.

Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) va avea dreptul să efectueze inspecții, controale, investigații și analize asupra activității participanților profesioniști la piața financiară nebancară. Totodată, CNPF va colabora cu organisme de specialitate internaţionale şi să adere la ele, inclusiv în contextul depistării și investigării încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, prevenirii și combaterii acestora. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a intrării în vigoare, la 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, precum și în vederea raționalizării și eficientizării procesului de emitere și aplicare a actelor CNPF. În acest sens, se propun modificări în Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, Legea cu privire la asigurări, Legea privind piața de capital și Codul administrativ.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.