După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Suntem o întreprindere cu mulţi angajaţi, care se eliberează sau se angajează pe parcursul lunii. La fel, avem persoane care pleacă în concediu de îngrijire a copilului. În luna februarie 2019 am prezentat darea de seamă DSA 19, în care a fost greşit declarată data acordării concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani. Cum urmează să corectăm acest raport? Prin Ordinul nr.33 al Ministerului Finanţelor din 18 februarie 2019 au fost introduse modificări la Ordinul nr. 126 din 4 octombrie 2017 la care, în anexa nr. 3, a fost aprobat formularul tipizat Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (în continuare – Forma IRM 19), care a substituit forma DSA 19 şi tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC 18.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În contextul în care, prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative (Legea nr.122) au fost operate și modificări ce se reflectă asupra regimului fiscal al tichetelor de masă și aplicarea acestora provoacă întrebări, venim cu unele explicații, în special privind modul de declarare în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC18 a sumelor contribuțiilor de asigurări sociale şi dacă va fi sau nu modificat formularul IPC18 (pentru reflectarea în acesta a cotribuțiilor aferente valorii tichetelor de masă) după 1 ianuarie 2020.

1. (29.1.3.5.23) Are oare dreptul entitatea să calculeze în scopuri fiscale amortizarea aferent imobilului care nu este dat în exploatare? 2. (29.1.3.5.20) Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la întreprindere?

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a inițiat procedura de concurs pentru identificarea unei persoane profesioniste și integre pentru funcția de Secretar general al Ministerului Finanțelor. Termenul limită pentru depunerea dosarului de concurs este 30 august 2019. La concurs pot participa persoanele care corespund următoarelor cerințe:

Cota zilnică a majorării de întârziere se va determina, conform regulilor matematice, până la patru semne după virgulă, în momentul de faţă aceasta fiind determinată până la sutimi de procent, cu utilizarea regulii de rotunjire. Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului Cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența obligațiilor față de buget aprobat prin Ordinul IFPS nr. 400 din 14 martie 2014. Scopul elaborării documentului este aprobarea unui model de certificat în cadrul SIA „Contul curent al contribuabilului” care va confirma lipsa sau existența creanțelor bănești față de BPN calculate în baza mandatului de executare, substituirii normelor aferente evidenței obligațiilor fiscale pe subdiviziuni și aducerii în concordanță cu cadrul de reglementare actual.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Compania QXS ÎCS este membră a unui holding internațional. În corespundere cu politicile interne, pentru monitorizarea activității și evaluarea indicatorilor de rentabilitate trimestrial Consiliul de administrație se convoacă pentru a discuta strategia de dezvoltare. În Consiliu, pe lângă reprezentații locali, mai sunt și persoane nerezidente angajați ai holdingului. Întrunirile se realizează pe o durată de 3–5 zile. Pentru aceste ședințe QXS ÎCS are obligația de a remunera membrii Consiliului. Aferent acestor remunerații apar anumite obligații fiscale, ținând cont că persoanele au statut de nerezident?

Fluxurile de procesare în cadrul procesului de evidență a amenzilor contravenționale vor fi automatizate, iar cooperarea dintre autoritățile care au aplicat amenzi va fi optimizată prin implementarea unei soluţii moderne de e-guvernare ce va oferi un serviciu public calitativ şi va spori transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (SIA „RAC”).

Subdiviziunea de audit intern evaluează cel puțin o dată la trei ani procesele cu risc sporit din domeniile financiar-contabil, achizițiilor publice, administrării activelor și tehnologiilor informaționale. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 557 din 19 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și a Cartei de audit intern. Astfel, Codul etic conține principii şi reguli de conduită ce se aplică persoanelor care efectuează auditul intern în sectorul public. Acesta prevede că, înaintea demarării misiunii de audit intern, persoanele care efectuează auditul completează Declaraţia de interese, prin care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deținute în raport cu unitatea auditată.

Comisia agricultură și industrie alimentară din cadrul parlamentului, care a exercitat control asupra implementării Legii privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora, a audiat în şedinţă modul de susţinere a grupurilor de producători agricoli prin intermediul granturilor. Reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului au menționat că, din momentul intrării în vigoare a Legii, au fost înregistrate 50 de grupuri de producători în sectorul horticol. Totodată, Comisia de Evaluare și Selecție a Ministerului a aprobat 44 din 47 dosare de aplicare depuse de grupurile de producători în cadrul programului de granturi investiţionale.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul Regulamentului sanitar privind materialele și obiectele active și inteligente destinate să vină în contact cu produsele alimentare. Documentul va armoniza valorile limită, restricțiile și condițiile, precum şi testele şi metodele de analiză pentru astfel de obiecte.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de Punct Național de Contact pentru Control, în comun cu Consiliul de supraveghere publică a auditului, în baza unui Acord semnat între părți, va realiza mai multe acțiuni ce țin de implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea Regulamentului cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională finanţate de Uniunea Europeană.

Casa Națională de Asigurări Sociale a făcut public Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru primele opt luni ale anului 2019. Astfel, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 15041,8 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 68,8%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 8934,9 mil. lei sau 65,8% comparativ cu suma anuală precizată de 13583,6 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 428,2 mil. lei sau cu 5,0%.

În primele 7 luni ale anului 2019, veniturile înregistrate în sectorul public au constituit 35 mld. lei, cu un ritm de creștere de 6,7%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, cele mai multe acumulări de venituri la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor, care dețin ponderea de 63,7% (22,3 mld. lei). Acestea au înregistrat o creștere de 5,3% față de cele acumulate în perioada similară din anul 2018. În volumul total al impozitelor și taxelor, ponderea majoritară o dețin încasările din impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 69,1%. Totodată, în această perioadă încasările din TVA s-au majorat cu 7,9%, iar cele din accize – cu 9,5%.