Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

În conformitate cu pct.5 din Modul de completare a declarației privind TVA aferent serviciilor prestate prin intermediul rețelelor electronice de către nerezidenții ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.12 din 14 ianuarie 2020 la identificarea de către entitatea nerezidentă în Declarația prezentată Serviciului Fiscal de Stat pentru perioadele fiscale anterioare a unor omisiuni, greșeli sau a datelor neveridice, ce au condiționat diminuarea sumei impozitului spre plată sau supraplata lui la buget, entitatea nerezidentă reflectă ajustările necesare în boxa 5 compartimentul 2 a Declarației care se prezintă pentru perioada fiscală curentă.

O entitate pe parcursul anului 2020 a luat în locațiune un bun imobil de la o persoană fizică. Din lipsa resurselor financiare, persoana juridică își achită datoria față de persoana fizică pentru bunul imobil luat în posesie în luna februarie 2021. Ce cotă a impozitului pe venit se va aplica în această situație – cea prevăzută pentru darea imobilului în locațiune în anul 2020 (10%) sau în corespundere cu modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021 (12 %)?    Potrivit art.14 alin. (1) lit.a) din CFl, obiect al impunerii îl constituie venitul din orice surse aflate în RM obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM

Termenul de implementare a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020 se extinde pe o perioadă de doi ani. Respectiv, acțiunile prevăzute în document urmează a fi realizate până în anul 2022. În Monitorul Oficial din 29 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 9 din 20 ianuarie 2021 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 573/2013 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020.   Rezultatele evaluării sistemice privind implementarea Strategiei denotă o neconsecvență a termenelor de realizare a indicatorilor propuși inițial din cauza instabilității politice, precum și a situației epidemiologice.

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Serviciul Fiscal de Stat comunică că, în unsprezece luni ale anului 2020, în bugetul public național au fost încasate 35,8 mld. lei venituri administrate de autoritatea fiscală, ceea ce denotă o creștere cu peste 765,9 mil. lei sau cu 2,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent.  Potrivit componentelor BPN, statisticile sunt următoarele.       În bugetul de stat asunt încasate 14,9 mld. lei, ceea ce constituie cu 350,1 mil. lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 sau o diminuare cu 2,3 %.  

Anul trecut, viețile noastre și modul în care desfășurăm afacerile a fost schimbat dramatic de pandemie, iar ca răspuns la blocarea globală, economiile mondiale au adoptat comerțul electronic ca instrument de redresare a industriilor. Sectorul comerțului electronic este în creștere și în curând va găsi o aplicare largă în diverse domenii. Se estimează ca până în anul 2040 circa 95% din toate achizițiile vor avea loc online, a menționat Brian K Wittnebel, directorul-adjunct al Departamentului Creștere Economică USAID Moldova în cadrul conferinței „Sunt online. De ce nu vând?”.  

Care acte urmează a fi eliberate beneficiarului de servicii nerezident al RM pentru livrarea de servicii de către un rezident RM, dacă locul livrării nu cade sub incidența art. 111 alin.1-3 din Codul fiscal și pe teritoriul RM este livrare impozabilă cu TVA pe principii generale?    

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Potrivit prevederilor art.115 alin.(3) din Codul fiscal,  pentru fiecare perioadă fiscală, subiecții impozabili nerezidenți care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice şi obțin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM  care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți,  trebuie să verse la buget suma TVA, în una dintre valutele MDL/USD/EUR, cel târziu la data stabilită pentru prezentarea declarației pe această perioadă.

 În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sînt respectate următoarele condiţii:

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul Cerințelor tehnice privind echipamentele de casă și control (ECC). Documentul a fost elaborat în scopul îmbunătățirii procesului de certificare și înregistrare a echipamentului respectiv.   Proiectul conține cerințele specifice față de bonul de casă/documentul fiscal, pentru mașinile de casă și control/imprimantele fiscale (MCC/IF), regulile pentru efectuarea operațiilor funcționale și păstrarea informației fiscale de către MCC/IF, cerințele față de ECC modulare și cele tehnice specifice aferente funcțiilor interzise pentru MCC/IF universale și specializate.

O acțiune importantă a ciclului contabil este inventarierea. Entitățile care țin contabilitatea sunt obligate să efectueze inventarierea. Regulile de efectuare a inventarierii elementelor de activ şi datorii, constatarea şi înregistrarea rezultatelor inventarierii şi perfectarea formularelor utilizate la efectuarea inventarierii sunt stabilite de Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.60 din 29 mai 2012. Regulile specifice de efectuare a inventarierii în anumite ramuri, domenii/sectoare de activitate se elaborează de organele centrale de specialitate, acestea coordonându-se cu Ministerul Finanțelor.

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat este o modalitate de comunicare directă și operativă a instituției cu beneficiarii principali ai serviciilor noastre – contribuabilii.  Oferirea mediului extern a unei singure linii telefonice gratuite (080001525) permite eficientizarea procesului de comunicare a instituției cu contribuabilii.   Centrul Unic de Apel al SFS oferă consultații în domeniul aplicării legislației fiscale, suport tehnic în utilizarea serviciilor fiscale electronice, recepționează sesizările de nerespectare a legislației fiscale, precum și cazurile de corupție admise de către angajații SFS.

Taxa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobile, care constituie sursă de finanțare a Fondului de susținere a populației, va constitui în anul viitor 1,5% din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii. În prezent, aceasta constituie 2,5% din venituri. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent. Prevederea va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2022.

Condiţiile de muncă ale salariaţilor detaşaţi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale RM sunt stabilite conform normelor dreptului muncii şi altor acte normative ce reglementează serviciul diplomatic. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la garanţiile acordate salariaților din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale RM.