Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de către Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a fost prezentat la Bălţi, în regiunea de dezvoltare Nord, de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Implementarea Programului este preconizată pentru patru ani, bugetul fiind de $11,2 mil. Compania americană Nathan Associates Inc., contractată de USAID, este cea care va asigura implementarea Programului în Moldova.

În prima lună a anului curent, bugetele locale au fost executate la venituri în sumă de 1245,1 mil. lei, ceea ce reprezintă 6,9% față de suma anuală precizată de 17993,8 mil. lei, potrivit raportului publicat de Ministerul Finanțelor. Astfel, veniturile executate în luna ianuarie 2020 sunt mai mari cu 278,7 mil. lei decât în aceiași perioadă din anul 2019. Datele indică că veniturile din impozite și taxe reprezintă 319,9 mil. lei, dintre care 206,4 mil. lei provin din impozitul pe venit. Din TVA au fost colectate în bugetele locale 8,9 mil. lei, din accize – 0,1 mil. lei, din alte taxe pentru mărfuri și servicii – 8,1 mil. lei.

Tichetele de masă nu vor fi anulate. Ajustările legislative propuse urmăresc schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii.

Prim-ministrul Pavel Filip a menţionat, că sunt întreprinse toate măsurile necesare pentru a asigura funcţionalitatea şi independenţa Autorităţii Naţionale pentru Integritate şi a Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, iar lupta împotriva corupţiei şi reformele în justiţie rămân prioritare şi în acest an. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei şedinţe cu Misiunea Directoratului General ”ECFIN” din cadrul Comisiei Europene, aflate la Chişinău pentru evaluarea îndeplinirii celor zece condiţionalităţi pentru debursarea primei tranşe a asistenţei macrofinanciare din partea UE.

Ești contabil, finansist, director comercial? Atunci, cu siguranță, ai nevoie să știi ce prevăd noile modificări ale legislației ce fac parte din pachetul „Reforma fiscală”. În Monitorul Oficial de vineri, 17 august 2018, au fost publicate: • Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018), • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018), • Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018).

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

La 17 august 2018 a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 (cu excepția unor articole ce se pun în aplicare din data publicării în Monitorul Oficial). Respectiva Lege face parte din pachetul de acte care vizează reforma fiscală. Aceste modificări au fost lansate drept o reformă a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și creștere a competitivității pentru agenții economici.

Începând cu 1 mai 2019, decontarea valorilor mobiliare corporative ale societăților pe acțiuni va fi efectuată de către Depozitarul central unic (DCU). Între timp, până la această dată, societăţile de registru sunt obligate să transmită DCU registrele deţinătorilor de valori mobiliare ale băncilor şi societăţilor de asigurare.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Crearea unui sistem de transport rutier durabil și eficient, care contribuie la dezvoltarea echilibrată în concordanță cu cerințele economice, sociale și de mediu este scopul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), reflectat în Programul de dezvoltare strategică a autorităţii pentru anii 2018-2020. Documentul,elaborat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în cadrul Programului „Reforme Structurale în Moldova”, a fost prezentat în cadrul evenimentului intitulat „Parteneriate pentru îmbunătățirea performanței coridoarelor comerciale”.

La sfârșitul săptămnâii trecute Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 36,3 mil. euro sub formă de suport bugetar. Obiectivele acestei asistențe sunt crearea locurilor de muncă, sporirea exporturilor pe piața europeană, consolidarea administrației publice, accelerarea dezvoltării rurale și realizarea reformei poliției.

Stimați cititori, Vă aducem la cunoștință că în Monitorul Oficial de mâine, 17 august 2018, vor fi publicate legile ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal, votate la ședința Parlamentului din 26 iulie curent: • Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018) • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018) • Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018).

Întreprinderea de Stat Fiscservinform este cunoscută de fiecare contribuabil din Republica Moldova și a devenit cea mai tehnologizată companie de stat din sectorul TIC din cadrul instituțiilor publice. Astăzi, compania se află în pragul unei reforme de proporții. Despre realizările întreprinderii pe parcursul la 10 ani și reforma instituțională discutăm cu Directorul Fiscservinform, Vitalie Coceban. — Întreprinderea de Stat Fiscservinform a fost fondată zece ani în urmă. Cu ce scop a fost creată, ce obiective au fost puse la etapa iniţială și care au fost realizările?

Doar circa jumătate din acțiunile prevăzute de Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare au fost realizate. La finalizarea termenului de implementare a foii de parcurs, nivelul de realizare a acesteia este estimat la circa 55%. Astfel, din cele 51 acțiuni prevăzute, doar 28 au fost realizate. Mai mult decât atât, 10 din acestea au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale.

În perioada 17-23 august, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” a publicat, în ediția electronică, o serie de materiale cu analiză și comentarii la modificările operate recent în legislația fiscală, prin legile: Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018), Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018),Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018)

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul prevede actualizarea listelor proiectelor de asistență externă în derulare eligibile pentru aplicarea facilităților fiscale și vamale. În acest sens, actualizarea anexei nr.1 și anexei nr. 2 la Hotărârea nr. 246 se propune în contextul demarării a peste 50 de proiecte noi

În incinta Ministerului Finanțelor, marți, 04 februarie 2020, a avut loc cea de-a 5-a Reuniune a Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Cluster I “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi anti-fraudă”. Discuțiile au vizat situația macroeconomică, politica bugetar-fiscală, reforma managementului finanțelor publice, progresul reformelor în sectorul financiar, asistența financiară externă, etc.

Vineri, 11 mai, Prim-ministrul Pavel Filip a prezentat în Parlament Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2017. În discursul său premierul s-a referit la evoluțiile din anul precedent, dar a punctat și cele mai importante activități pe care se concentrează Executivul în anul curent.   „În anul 2016 am reușit să stabilizăm economia țării, în 2017 am pus bazele unor procese de reformă, iar în 2018 începem să construim. La propriu și la figurat. Este timpul să facem pași mai mari, mai rapizi, astfel încât oamenii să simtă îmbunătățiri mai consistente ale calității vieții”, a constatat Prim-ministrul. Executivul cunoaște bine unde mai trebuie de muncit pentru ca să se simtă schimbări concrete.

Pachetul de legi ce vizează reforma fiscală nu prevede înăsprirea regulilor de joc și nu presupune nicidecum o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri. Afirmația a fost enunțată de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul unei ședințe a Camerei Americane de Comerț, organizată cu scopul de a informa comunitatea de business despre implementarea reformei fiscale. În mesajul său, șeful fiscului a menționat că pachetul de legi este o măsură importantă și bine gândită, asumată de Guvern, reieșind dintr-o analiză profundă a situației economice și vine să perfecționeze și să ajusteze legislația fiscală la evoluțiile economice și sociale atât la nivel național cât și internațional.

Comisia Europeană crește alocările pentru Moldova și celelalte țări din Parteneriatul Estic. Blocul comunitar vrea astfel să ajute țara noastră să facă toate reformele necesare parcursului european.