Cu privire la interpretările eronate apărute în presă privind asistența macrofinanciară și suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, Ministerul Finanțelor precizează că acestea sunt finanțări separate. Acestea diferă, atât prin sumă de bani alocată, cât și prin condițiile de acordare.

Mâine, 27 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 296-301 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărâre сu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 448, 25 septembrie 2019) • Hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 449, 25 septembrie 2019)

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a avut ieri, 17 iulie 2019, o întrevedere cu Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Discuțiile au vizat asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene și programele de suport bugetar. În debutul întrevederii, conducerea Ministerului Finanțelor a mulțumit pentru suportul constant oferit țării noastre de către Uniunea Europeană, precum și pentru deblocarea asistenței macrofinanciare și a programelor de suport bugetar. De asemenea, Natalia Gavrilița a spus că Ministerul Finanțelor va continua să coordoneze programele de asistență externă.

Proiecte investiționale în valoare de peste $4 mln., contracte de export de peste $12 mln. și circa 2 022 noi locuri de muncă create — acestea sunt principalele rezultate ale echipei Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) obținute pe parcursul anului 2017.

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Autoritățile Republicii Moldova au încheiat cu succes negocierile purtate cu echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de Ruben Atoyan, în contextul celei de-a IV-a și celei de-a V-a evaluări a programului economic susținut de FMI. Ca rezultat, Republica Moldova va beneficia în acest an de circa $46,5 mil. pentru o serie de măsuri în vederea creșterii economiei și a nivelului de viață al cetățenilor țării noastre. Totodată, a fost aprobată extinderea programului cu FMI până în luna martie 2020. Despre acestea a anunțat astăzi premierul Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă. Cunoașteți că programul a fost suspendat din cauza deciziilor nepotrivite ale guvernului precedent, în special a celor care țin de amnistia fiscală, dar și a altora, care au dezechilibrat bugetul Republicii Moldova.

Comisia Națională pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor similare la nivel de ramură şi cel teritorial va putea solicita amânarea examinării și adoptării proiectelor de acte normative din domeniul muncii şi cel social-economic până la prezentarea avizului Comisiei naţionale. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei propune spre consultare un proiect de lege ce are drept scop perfecţionarea și consolidarea sistemului actual de parteneriat social.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

Mâine, 9 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 250-255 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Forumul de afaceri moldo-belarus va avea loc la Chișinău pe 13 septembrie. Potrivit Camerei de Comerț și Industrie, scopul evenimentului este intensificarea relațiilor economice moldo-belaruse, căutarea modalităților de promovare reciprocă a mărfurilor și serviciilor, identificarea potențialului pentru desfășurarea în comun a afacerilor, stabilirea contactelor de afaceri directe.

La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul, în baza unui contract privind obligația de neconcurență, urmează să achite persoanei fizice (fost angajat) o indemnizație de neconcurență. Care vor fi obligațiile fiscale ale angajatorului vizavi de această plată?

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Mâine, 12 iulie 2019, va ieși de sub tipar nr. 223–229 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 63, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia • Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea securității statului nr.618/1995 (nr. 73, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.