Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

În primul trimestru din anul curent numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 22,1 mii persoane, ceea ce reprezintă doar 57% din numărul înregistrat în trimestrul I 2020, potrivit datelor din Raportul privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, turismul  rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie.

Până la data de 19 iulie 2021 Ministerul finanțelor este în așteptarea propunerilor care vor îmbunătăți aplicarea corectă a prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate. Autoritatea a inițiat elaborarea proiectului ordinului Ministrului Finanțelor ,,Pentru modificarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 118/2013 privind aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate”, intervenția fiind generată de necesitatea ajustării unor prevederi.   Propunerile pot fi expediate în adresa persoanei responsabile: Postu Dorina (consultant principal, Secţia politici contabile şi audit), număr telefon 022 26 27 85 / email: dorina.postu@mf.gov.md.

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

Autoritățile moldovenești preconizează atingerea unui nivel al ocupării forței de muncă similar cu nivelul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est, stimularea ocupării productive și a muncii decente, inclusiv pentru tineri, persoanele în etate și persoanele cu dizabilități, precum și remunerarea egală pentru munca de valoare egală până în anul 2030. Acțiunea este inclusă în proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat ce a avut loc săptămâna trecută. Unul din obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova se referă la calitatea vieții și drepturile omului, iar una din acțiunile propuse pentru atingerea acestuia constă în ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Lucrătorii medicali care evită sau refuză administrarea vaccinului anti-Covid19, nu se vor mai încadra în categoria celor eligibili pentru a beneficia de indemnizația oferită din partea statului în legătură cu expunerea la riscul de îmbolnăvire și, în cazul contaminării, nu vor putea pretinde la acordarea indemnizației unice în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical angajat și vaccinat împotriva COVID – 19, iar urmașii acestora – la acordarea indemnizației unice în mărime de 100 mii lei pentru personalul implicat nemijlocit în activitățile de combatere a COVID -19, care a decedat în urma infectării.  

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice încă un proiect de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul a fost elaborat în contextul declarării de către Parlamentul RM a stării de urgență pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ținând cont de  prevederile pct.4 din Dispoziția nr.1 a CSE1.   Potrivit proiectului, partea de venituri a BS ar putea fi majorată cu 700 mil. lei (până la 45,8 mld. lei) din încasările la impozite și taxe, acestea fiind preconizate pentru anul curent în volum de circa 42,08 mld. lei.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

„Guvernul Republicii Moldova a fost consecvent în consolidarea sectorului TIC în ultimii ani, elaborând o serie de politici pentru susținerea sectorului. Doar câteva dintre aceste măsuri de impact sunt „Strategia Moldova Digitală 2020”, două documente de politici dedicate creșterii competitivității industriei IT și promovarea inovației digitale, Legea privind parcurile IT și IT Viza. Un rol special în acest domeniu îi revine startup-urilor tehnologice, care sunt un motor pentru promovarea inovației digitale. În acest sens încurajez antreprenorii și potențialii investitori să dezvolte și să promoveze soluții digitale adaptate la piața actuală, iar noi vom munci și în continuare pentru a elabora instrumente de susținere în acest sens și a elimina constrângerile existente”, a declarat Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii, în cadrul evenimentului de deschidere „Moldova Startup Week 2020”, care are loc în perioada 16-20 noiembrie.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință cu reprezentanții Asociației Investitorilor din România. În debutul ședinței, dl Pușcuța a mulțumit investitorilor din România pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea economiei naționale, precum și pentru crearea locurilor de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova. Vicepremierul a dat asigurări că Ministerul Finanțelor va continua calea reformelor menite să îmbunătățească climatul investițional prin crearea unor condiții predictibile de activitate și securizarea activelor. În acest context dl Pușcuța a menționat: „Dezvoltarea mediului de afaceri va determina un progres veritabil al economiei naționale. Vom conjuga eforturile pentru ca Republica Moldova să devină maximal atractivă pentru investitorii străini”.

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.

Autorităţile planifică măsuri suplimentare de protecţie socială a unor categorii de beneficiari. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern elaborat în comun cu organizațiile veteranilor de război și Uniunea Cernobâl din Moldova ce prevede acordarea dreptului anual la însoțitor la centrele de reabilitare pentru persoanele cu dizabilităţi severe de pe urma războiului, care, potrivit concluziei Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, necesită ajutor permanent din partea altei persoane.

Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 mld. lei (2,2%), iar deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,5 mld. lei (16,8%). În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 135 din 4 octombrie 2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.   Reestimarea veniturilor are la bază prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită în luna august de către Ministerul Economiei, precum și creșterea încasărilor la impozite și taxe înregistrată în primele opt luni, care se datorează, în mare parte, restabilirii treptate a economiei. Se estimează că veniturile provenite din accize se vor majora cu 145,8 mil. lei, creșterea încasărilor din TVA cu 2 120,0 mil. lei, iar a impozitului pe venit – de 490, 2 mil. lei.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF. La începutul anului curent, acest sistem informatic era utilizat de peste o mie de autorități și instituții publice bugetare din țară. Mai mulți contabili care utilizează SIIECAP afirmă că acest sistem le-a ușurat munca, oferindu-le posibilitatea să efectueze rapid, cu ajutorul instrumentelor electronice, procesarea documentelor primare, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor de resort.

Începând cu ziua de mâine, 10 septembrie 2021 și până la 30 octombrie 2021, în  Republica Moldova este declarată stare de urgență în sănătate publică la nivel național. Decizia a fost luată astăzi de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.   Astfel, după cum a anunțat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, începând cu 11 septembrie curent,  persoanele cu vârsta de peste 18 ani vor avea acces la evenimentele desfășurate în aer liber (spectacole, concerte), precum și la evenimentele în spații închise, în baza următoarelor acte:  

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

În trimestrul I al anului curent, Agenția Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței a efectuat 96 de controale din cele 101 planificate cu grad înalt de risc în domeniul de competență metrologit și supraveghere a pieței privind produsele nealimentare, potrivit informației   cu privire la realizarea Planului anual de acțiuni al Agenției.   Ca rezultat al verificărilor, în cadrul a 53 de controale (55% din total) au fost depistate neconformități. Pentru 47 de controale au fost aplicate măsuri juridice și înaintate recomandări pentru înlăturarea neregulilor stabilite, iar în cazul a 6 verificări încălcările au fost soluționate în timpul controalelor.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, 4108 tineri și-au realizat visul de a avea propria locuință datorită Programului de stat „Prima Casă”, lansat de Guvern în anul 2018. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,053 mld. lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,026 mld. lei.