Studiu de caz. Pe 15 martie 2017 entitatea a achitat taxa pentru folosirea drumurilor pentru o semiremorca. În luna martie 2018 are loc un accident, în urma caruia semiremorca este distrusă și nu mai poate fi utilizată. Pe data de 5 august 2019 aceasta este vândută la fier vechi și, totodată, este radiata din registrul de stat. În urma unei erori, pe 11 septembrie 2019 este achitată taxa pentru folosirea drumurilor pentru această unitate de transport. Este în drept entitatea să solicite stingerea altor obligații fiscale prin compensare din contul acestei supraplăți?

Declarația pe propria răspundere ar putea fi exclusă la depunerea cererii de înregistrare cu statut de șomer. Persoana va prezenta la cerere buletinul de identitate sau permisul de ședere, după caz, cu termenul valabil, cu excepția cererilor depuse în regim online și actele de studii și de calificare deținute, cu excepția cazurilor în care acestea sunt înregistrate în Sistemul de personalizare a actelor de studii (SIPAS).

În conformitate cu art.6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 26.12.2002, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.1 se calculează în funcţie de contribuţia procentuală la salariu şi la alte recompense, pînă la deducerea (reţinerea) impozitelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de legislaţie.

În luna aprilie 2019, entitatea a angajat o persoană fizică din salariul căreia, în perioada aprilie –octombrie curent, a calculat și reținut prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. În luna octombrie curent angajatul în cauză a prezentat un certificat care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă pentru anul 2019. Ce trebuie să întreprindem în situația descrisă, deoarece angajatul solicită restituirea primei reținute în plus?

Urmează a fi admise de către instanţele de judecată cererile depuse de către organizaţiile de creditare nebancară privind emiterea titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale în privinţa consumatorilor debitori? Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului. Conform art. 3 alin. (1) din CC, are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).

Regulamentul privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală va fi completat cu norme ce reglementează retribuirea muncii în caz de cumulare de funcţii pentru personalul medical și nemedical. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege, care a fost prezentat în cadrul ședinței secretarilor generali. Astfel, cuantumul sporurilor pentru cumularea de funcţii poate fi stabilit de părţile contractului individual de muncă în funcţie de volumul real de lucrări executate, dar acesta nu va fi mai mic decât 50% şi, respectiv, nu va depăşi 100% din salariul de funcţie stabilit conform vechimii minime în specialitate pentru funcţia temporar vacantă.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

1. (29.2.1.18) Are dreptul contribuabilul — persoană fizică ce nu practică activitate de întreprinzător achitarea de sine stătător a impozitului pe venit în părți pe parcursul perioadei fiscale? 2. (29.3.2.13) Cine sunt subiecţii impunerii cu impozitul pe venit și ce cotă urmează să aplice medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă și medicii de familie care exercită activitate profesională în domeniul sănătăţii?

Soțul persoanei fizice se află peste hotarele Republicii Moldova mai mult de 183 de zile. Va avea dreptul persoana fizică la scutirea acordată soţiei (soţului), prevăzută în art. 35 din Codul fiscal?

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

Este obligată întreprinderea să înregistreze în calitate de subdiviziune apartamentul care este obiectul contractului de locațiune destinat pentru locuirea salariatului? Potrivit art. 4 din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuinţe (Legea nr. 75/2015), locuinţă de serviciu reprezintă locuință acordată în locaţiune, în condiţiile legii, unor categorii de persoane pe perioada exercitării de către acestea a atribuţiilor funcţionale.

O persoană fizică intenționează să-și înregistreze o activitate independentă în toamna anului curent. Urmează de stabilit care va fi cuantumul impozitului pe venit minim ce va fi achitat pentru anul 2019 dacă considerăm că venitul din activitatea independentă va constitui 100 000 lei. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 361) din CF, activităţi independente reprezintă activităţi de comerţ desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării cărora se obţine venit.

Persoana fizică nerezidentă a desfășurat un trening de dezvoltare personală cu persoane fizice rezidente pe teritoriul Republicii Moldova. Urmează persoana fizică nerezidentă să achite impozitul pe venit și în ce mod? Conform prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(3) din Codul fiscal