O persoană juridică din RM, rezidentă a Moldova IT Park, încheie un contract de muncă (CIM) cu o persoană fizică – cetățean român, nerezident, care își va îndeplini obligațiile de muncă la distanță (de la domiciliul său din România). Va fi calificată munca nerezidentului angajat prin CIM drept import de servicii și urmează sau nu angajatorul să achite TVA pentru acestea?

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 13 august curent.  Documentul urmează să fie votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Noile reglementări stabilesc că, în condițiile legii, funcțiile perceptorului pot fi realizate prin intermediul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte autoritatea respectivă sau pot fi delegate altor autorități ale administrației publice locale.

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

 Potrivit art. 901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

Va beneficia persoana fizică de facilitatea  aferentă locuinței de bază, în cazul în care aceasta a vândut un apartament în care a locuit 8 ani, dar în luna precedentă încheierii contractului de vânzare-cumpărare și-a stabilit o altă viză de reședință? Conform art. 20 lit. y)3 din Codul fiscal veniturile obținute de persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinței de bază reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

La data de 14.03.2024, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul SFS nr. 73/2024, prin care au fost operate un șir de modificări la Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352/2017 (Instrucțiune). Unele dintre cele mai importante modificări operate prin Ordinul nominalizat

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre stabilirea, prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 4 din 1 martie 2022, a unor reglementări speciale în partea ce ține de consecințele fiscale la efectuarea donațiilor în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului de refugiați. Astfel, se permite deducerea în scopuri fiscale a sumei integrale a cheltuielilor aferente donațiilor în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților, efectuate către autoritățile publice, instituțiile publice sau organizațiile necomerciale specificate în art. 52 din Codul fiscal conform listei aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, a fost ratificat cu 64 de voturi în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor Convenției privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală, care a fost semnată la 29 octombrie 2014 la Berlin de către 61 jurisdicții, la momentul de față

Începând cu 1 aprilie 2025, transportatorii rutieri vor fi obligați să transmită, în format electronic, informații despre mărfurile destinate UE sau aflate în tranzit prin statele UE, prin intermediul Sistemului de Control al Importului (ICS2). Această declarație vamală de import (ENS) trebuie depusă înainte de sosirea mărfurilor la punctele vamale. Noile cerințe se aplică inclusiv transportatorilor de colete poștale

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

Potrivit modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, din 1 ianuarie 2023 toți contribuabilii subiecți ai impunerii conform art. 5 pct. 2) din CF, cu excepția persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru care prezentarea dărilor de seamă utilizând metodele automatizate de raportare electronică nu este obligatorie.

„ Mass-media care dispun de personalitate juridică și sunt înregistrate în modul prevăzut, vor fi scutite de impozitul pe venit obținut din desfășurarea nemijlocită a activității conform licenței de emisie și/sau de creare de opere audiovizuale destinate formării serviciilor de programe și/sau de editare și difuzare a publicațiilor periodice și/sau de difuzare a informațiilor prin oricare mijloc de comunicație”. Proiectul de modificare şi completare a prevederilor Codului fiscal este înregistrat în Parlamentul RM şi vine cu precizarea noţiunii de mass-media – mijloace de informare publică, tipărite sau difuzate în format electronic, inclusiv on-line, care dispun de personalitate juridică (publicațiile periodice, agențiile de presă, publicațiile on-line, audiovizualul), înregistrate în modul prevăzut de lege.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Autoritatea fiscală a planificat pentru luna mai curent efectuarea controalelor fiscale la 20 agenți economici. Aceștia, în funcție de scorul riscurilor acumulate (în listă sunt incluse entitățile cu punctajul de la 13 la 90 puncte), vor fi supuși controalelor prin metoda verificării totale, parțiale sau tematice (capitolul TVA). Ordinul nr.185 din 4 mai 2022, prin care a fost aprobată lista respectivă este publicat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.   Amintim, SFS planifică controlul fiscal la întreprinderile selectate în baza analizei riscurilor întrunite de către entități, cu determinarea metodei de verificare ce urmează a fi abordată în fiecare caz.

În prezentul articol se propune examinarea regimului fiscal aplicat unor cheltuieli suportate de angajatori pe parcursul anului 2020 ținând cont de specificul acestuia an prin prisma instituirii stării de urgență/stării de urgență în sănătate publică:     - Cheltuieli aferente echipamentelor de protecție, dezinfectanților, măștilor medicale, ventilatoare medicale, etc. procurate și donate către instituțiile medico-sanitare publice ce urmează a fi utilizate pentru combaterea infecției cu Coronavirus (COVID-19)

Cele mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale pentru anul 2022, care se regăsesc în Legea nr. 204/2021 cu privire la modificarea unor acte normative, se rezumă și la trei aspecte importante pentru rezidenții parcului pentru tehnologia informației. Astfel, update-ul legislativ nu a ocolit sectorul IT, dar, din contra, a încercat să soluționeze dilemele existente și interpretabile.   În continuare, se prezintă o sistematizare a  modificărilor legislative intrate în vigoare din 1 ianuarie  2022.   Revizuirea metodei de calculare a amortizării

Potrivit art. 52 alin. (7) din Codul fiscal, organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei mijloacele cu destinaţie specială sau folosesc proprietatea, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în alt document de constituire calculează şi achită impozitul pe venit la cota prevăzută la art.15 lit.b) din suma utilizată contrar destinaţiei. Aplicarea prevederilor menționate exclude aplicarea alin.(6) din articolul 52 al Codului fiscal.

Codul fiscal prevede obligația contribuabilului de a ţine contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, de întocmire şi prezentare Serviciului Fiscal de Stat dările de seamă fiscale, asigurarea integrității documentelor de evidenţă, precum și, în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, prezentarea, la prima cerere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală, a documentelor de evidenţă, dărilor de seamă fiscale şi altor documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, de calculare şi achitare la buget a impozitelor şi taxelor şi acordare a facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii evidenţei computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.