În cazul în care autoritatea de reglementare (Ministerul Economiei și Infrastructurii) va fi atenţionată despre faptul că o reglementare tehnică elaborată de autoritate ar putea fi o barieră tehnică în calea comerţului, aceasta va trebui să întreprindă măsuri pentru rezolvarea problemelor relevante.

În situația în care absolvenții instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar de stat în domeniul Educației nu se încadrează la locul de muncă în instituțiile de învățământ în primii trei ani după absolvire, refuză angajarea, nu se prezintă în termenii stabiliți la locul de muncă sau se eliberează până la expirarea termenului de trei ani, aceștia vor restitui în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea lor și plățile facilitare la angajare. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind plasarea absolvenților în câmpul muncii, domeniul Educație.

Mâine, 27 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 296-301 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărâre сu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 448, 25 septembrie 2019) • Hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 449, 25 septembrie 2019)

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Pe lângă Ministerul Finanțelor este instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea domeniului. Acesta este instituit ca organ consultativ pentru examinarea proiectelor actelor normative în domeniul dat, inclusiv a proiectelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor şi altor acte normative ce reglementează ținerea contabilității și raportarea financiară. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 101 din 28 iunie 2019 cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului de contabilitate și raportare financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor.

Odată cu lansarea Portalului certificatelor de concediu medical de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale face unele precizări. Procesul de calculare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă va începe imediat ce instituţiile medicale vor remite datele necesare către Portal şi vor fi recepţionate de către CNAS. Reamintim că, din 1 iulie 2019, conform modificărilor operate în legislaţie CNAS stabileşte, calculează şi plăteşte indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă din contul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), începând cu a şasea zi de incapacitate temporară de muncă. Aceasta se referă la boli obişnuite sau la accidente nelegate de muncă.

În cazul nevalorificării biletului de reabilitare pe motiv de boală, contraindicații medicale sau deces al rudelor, beneficiarul care a achitat costul parțial al biletului are dreptul să solicite restituirea mijloacelor financiare achitate pe parcursul anului bugetar, dar nu mai târziu de data de 10 a lunii decembrie. Solicitarea de restituire a mijloacelor financiare achitate se face în formă scrisă către Agenția Națională Asistență Socială, cu anexarea actelor constatatoare. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultări publice proiectul de lege pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilități.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un anunț către toți contribuabilii care și-au exercitat obligația de scanare a carnetelor de muncă în scopul completării conturilor personale de asigurări sociale ale angajaților cu informația aferentă stagiului de muncă realizat de aceștia până la 1 ianuarie 1999. Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a efectuat procedura de scanare, iar o parte din carnetele de muncă prezentate la Casele Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS) pentru scanare nu au fost ridicate de către entitățile economice.

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Agentul economic ”X” desfășoară pe întreg teritoriul republicii activitate de comerț cu amănuntul atât prin intermediul magazinelor, cât și prin intermediul unităților mobile. Apar în calitate de obiecte ale impunerii cu taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii autocamioanele, prin intermediul cărora se comercializează mărfurile? Dacă da, care este modul de calculare a taxei prin prisma prevederilor Codului fiscal, în cazul în care activitatea de comerț prin intermediul autocamioanelor se efectuează în localitățile rurale în baza unui orar fix (zi/săptămână, etc.)? În cazul în care, conform Notificării privind inițierea activității de comerț și a Înștiințării de recepționare a acesteia, agentul economic a început activitatea la data de 01.01.2019, iar APL a emis Decizia privind stabilirea taxelor locale și cotelor acestora mai târziu (la data de 11.02.2019), care este modalitatea de calculare a taxei?

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

La data de 5 iulie 2019 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr.218-222) a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.98 din 28 iunie 2019, prin care au fost introduse unele modificări în modul de declarare, începând cu 1 iulie curent, a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în Darea de seamă forma IPC18. Modificările operate au fost condiționate de faptul că, începând cu 1 iulie 2019, potrivit modificărilor operate în Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, calculul şi plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepția primelor 5 zile calendaristice calculate pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care rămân a fi calculate și plătite de către angajatori.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Mâine, 11 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 306-309 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Decret cu privire la promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile (nr. 1288-VIII, 3 octombrie 2019).

În ianuarie-iulie a anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 13237,5 mil. lei, ce constituie 60,9% din prevederile anuale de 21732,8 mil. lei. Aceste date sunt indicate în Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, făcut public de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Conform datelor Raportului, contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 7833,1 mil. lei, sau 61,3% din suma anuală de 12770,0 mil. lei. Față de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creștere cu 378,9 mil. lei sau cu 5,1%.