Conform prevederilor art. 163 din Codul fiscal, de către Serviciul Fiscal de Stat, în a cărei rază de activitate se află sediul (domiciliul), indicat în documentele de constituire (în buletinul de identitate) sau în documentul prin care se permite practicarea activităţii, ori se află obiectul impozabil, li se atribuie/confirmă cod fiscal următoarelor categorii de contribuabili:

Potrivit art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

În cazul în care documentele primare, cu excepţia documentelor primare cu regim special, sunt întocmite în formă electronică de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, semnătura nu constituie un element obligatoriu. În astfel de cazuri, modalitatea de identificare a persoanelor care au iniţiat, dispus şi/sau aprobat efectuarea faptelor economice respective se stabileşte prin proceduri interne. Totodată, la întocmirea documentelor primare pentru persoanele fizice cetăţeni, indicarea denumirii, adresei, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice – IDNP (codul personal) nu sunt obligatorii.  

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – mai 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 7 231 contracte de locațiune/chirie.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: - livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești [...] (art.93 pct.3)); - obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova (art.95 alin.(1) lit.a)).

În cadrul unității administrativ-teritoriale activează o stație de alimentare cu produse petroliere. Totodată, pe teritoriul stației este amplasat și un magazin, în care sunt comercializate produse alimentare, băuturi răcoritoare și produse de tutungerie. Prin decizia Consiliului local, pe teritoriul unității administrativ-teritoriale a fost stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii atât pentru stațiile de alimentare cu combustibil,cât și pentru magazine. Totodată, agentul economic care este deținător al stației și magazinului amplasat pe teritoriul stației achită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii parțial, motivând că achită și taxa rutieră. În situația descrisă, calculează sau nu corect taxa agentul economic?

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în sectorul justiţiei este reglementat de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103 din Codul fiscal, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Conform art.93 pct.4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe; activitate de executare cu plată sau gratuit a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări.

Aprobarea strategiei de dezvoltare locală, a parteneriatelor locale, regionale, naționale și internaționale, atragerea surselor financiare pentru implementarea strategiei, asigurarea implementării proiectelor de dezvoltare, precum și realizarea altor sarcini suplimentare agreate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (organul central de specialitate) sunt atribuțiile Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).   Legea nr. 50 din 9 aprilie 2021 cu privire la grupurile de acțiune locală a fost publicată Monitorul Oficial din 14 mai curent și va intra în vigoare peste o lună de la data publicării, respective, la 14 iunie 2021.  

Volumul creditelor noi acordate a sporit în luna august curent cu 53,6% față de aceeași perioadă din anul precedent și a atins 4,02 mld. lei, comunică Banca Națională ale Moldovei (BNM). Din volumul total al creditelor acordate, 69,5% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit circa 2,8 mld. lei (-13,5% față de luna iulie curent și +43,7% în raport cu august 2020); 29,8% - creditele în valută, al căror volum recalculat în lei a constituit circa 1,2 mld. lei (+7,2% față de luna iulie și +90,6% față de august 2020); 0,7% au revenit creditelor atașate la cursul valutei, care au constituit 27,7 mil. lei (-53,3% față de luna iulie și -37,8% față de august 2020).

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat acțiuni de informare ale comercianților de flori din piața de flori angro din capitală. În scopul conformării și susținerii comercianților de flori, angajații SFS au oferit acestora informații cu privire la formele organizatorico-juridice de antreprenoriat. În seara zilei de 16 aprilie 2019, cei care puneau în vânzare flori au primit circa 50 de pliante informative ce conțineau detalii despre formele de organizare a activității legale, cum ar fi:

(Continuare. Partea I în nr. 7 (70), 2021) Pentru anul 2021, Administrația Moldova IT Park a emis  Decizia nr. 1 din 12.01.2022 cu privire la stabilirea indicatorilor în vederea efectuării verificării anuale a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” pentru anul 2021. În același timp, a fost abrogată Decizia Administrației „Moldova IT Park cu privire la stabilirea indicatorilor în vederea efectuăriiverificării anuale a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” nr. 7 din 31 decembrie 2020.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

În MO nr.108-112 din 30 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 26 martie 2018 prin care a fost completat și modificat ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care au fost operate modificări la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a dării de seamă (Forma IPC18) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017 și anume: • în capitolul I „Dispoziții generale” a fost concretizat că rezidenții parcurilor IT vor completa după caz și nu obligatoriu tabelul nr.1 în situațiile în care aceste categorii de angajatori vor achita în luna de gestiune, în folosul persoanelor fizice terțe, venituri impozabile (spre exemplu: plata pentru arenda bunurilor mobiliare sau imobiliare (art.901 alin.(3) din Codul fiscal), procurarea mijloacelor de transport de la persoanele fizice (art.90 alin.(1) din Codul fiscal, etc.));

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Potrivit art.112 alin. (1) și (4) din Codul Fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51 exceptând instituţiile de învăţământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 mil. lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din CF.