La data de 14 noiembrie 2023, în Monitorul Oficial nr. 426-429 a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.99 din 25 octombrie 2023 cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 153/2017 „Privind aprobarea formularului tipizat al Declarației cu privire la impozitul pe venit

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Potrivit prevederilor art.109 alin. (2) din Codul fiscal, în vigoare pînă la 31.12.2019 inclusiv, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru importul de servicii.  În cazul în care importul serviciului a avut loc pînă la 31.12.2019, iar plata pentru acesta este efectuată după această dată, obligația achitării TVA pentru serviciul importat pînă la data 31.12.2019, nu a survenit. 

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 octombrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 93 din 9 octombrie 2023 despre aprobarea formularului Dării de seamă privind taxa pentru mărfurile care,

Conform art. 83 alin.(1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii.    Potrivit alin.(1) art.33 din Codul fiscal fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an.

Persoanele fizice care desfășoară activitate profesională sunt impozitate conform regimului prevăzut de capitolul 101 al titlului II din CF. Subiecţi ai impunerii conform cap. 101 al titlului II din CF sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii .

La 12 august 2022 au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, modificările fiind operate prin Legea nr.229/2022 cu privire la modificarea unor acte normative. Scopul intervențiilor este extinderea: cercului de sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate administratorilor autorizați în cadrul procedurilor de insolvabilitate

În rezultatul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat în domeniul prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, în primele 9 luni ale anului curent au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale și penalităților în sumă totală de 20,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 4,9 mil. lei.   Potrivit Raportului publicat recent de autoritatea fiscală, în perioada ianuarie-septembrie curent au fost adoptate 285 de decizii privind încălcarea legislației ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora.

Conform CAEM activitatea întreprinderii corespunde mai multor genuri de activitate, și anume: 47.19 „Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”; 47.61 „Comerţ cu amănuntul al cărţilor, în magazine specializate”; 47.61 „Comerţ cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor, în magazine specializate”; 47.65. „Comerţ cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor, în magazine specializate” și 47.71„Comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”. În cazul respectiv, cum urmează a fi calculată taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii- pentru un magazin, în care se vând mărfuri pentru copii, haine, jucării, cărți sau pentru fiecare gen de activitateîn parte?

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) și (3) al Codului fiscal.      Totodată, suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia.

Amintim, prin Legea nr.171/2019 (în vigoare din 1 ianuarie 2020) în Codul fiscal au fost operate modificări, fiind stabilit un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.    Astfel, în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din CF, obiect impozabil cu TVA este procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,

Proiectul de lege cu privire la Codul vamal a fost aprobat astăzi, 24 august curent, în lectura a III-a și finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere RM– UE. Noul Cod vamal are 11 titluri.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul cu privire la modificarea OMF nr.08/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (ONG17), OMF nr.40/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM20), OMF nr.09/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (DAJ17)  și OMF nr. 146/2019 privind aprobarea formularului DASS19 - Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în domeniul sănătății.

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

În scopul atenuării efectelor măsurilor de restricție aplicate pe perioada pandemiei de COVID-19 asupra activității economice, prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 (în continuare – HG nr. 316/2021), prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 5 noiembrie 2021 au fost instituite un set de măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților sub forma acordării din bugetul de stat a:   1) indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (anexa nr. 1 la HG nr. 316/2021);

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și