Completările la Codul fiscal (CF), prevăzute în Politica fiscală și vamală pentru anul 2021,  propun completarea lit. p1 al art. 20 ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită de CF sunt venituri neimpozabile cu sintagma „cu excepția câştigurilor obținute prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice”       (cuantumul scutirii este stabilit la art.33 alin.(1) și pentru anul curent constituie 24 mii lei, iar pentru anul 2021 a fost aprobat în sumă de 25,2 mii lei).   Concomitent, proiectul votat de Legislativ conține modificări la art. 12 din CF („Noțiuni”). Astfel, p. 14 al art. 12 care definește noțiunea de „câștig”

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre aprobarea Listei contribuabililor mari pentru anii 2021-2022. Procedura și criteriile de determinare a statutului de contribuabil mare au fost aprobate prin Ordinul SFS nr. 613 din 09.12.2020.   De menționat că, o dată la 2 ani, selecția contribuabililor mari se realizează din contribuabilii eligibili, agenți economici persoane juridice și persoane fizice rezidenți ai Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător în conformitate cu prevederile Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi pe parcursul a cel puțin 3 ani și persoane fizice care corespund prevederilor art.5 pct.3) lit. a) din Codul fiscal).

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege pentru completarea și modificarea Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr.93/1998), inclus pe ordinea de zi a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, ce prevede că desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei se va permite cu condiţia respectării unor limite.   Astfel, pentru desfășurarea activităților indicate în secțiunea 1 din anexă la Legea nr.93/1998 (Comerţul cu amănuntul prin unități de comerț ambulant - a mărfurilor industrial și produse alimentare şi mărfuri ușor alterabile (perisabile) autohtone),

 Urmare prezentării de către cetățeanul X a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 la data de 25 martie 2021 s-a constatat o sumă a impozitului reținută în plus în mărime de 1500 lei și, respectiv, cetățeanul dat a înaintat SFS la aceeași dată o cerere de rambursare a impozitului achitat în plus. În ce termen va putea beneficia persoana respectivă de restituire a impozitului pe venit? Termenul-limită de prezentare a Declarație persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 pentru persoanele care au această obligație este de 30 aprilie 2021.

Serviciile fiscale electronice și alte sisteme informaționale, centralizate în cadrul sistemului „Cabinetul personal al contribuabililor” (CPC), sunt instrumentele care asigură interacțiunea dintre contribuabil și SFS în mediul online, obiectivul de bază al  acestuia fiind stimularea contribuabililor în utilizarea serviciilor fiscale electronice și asigurarea interacțiunii și comunicării eficiente a contribuabililor cu SFS, exclusiv în mediul online.   În perioada iulie-august curent, SFS planifică lansarea unui nou modul din cadrul sistemului CPC, și anume compartimentul „Mesagerie”. Acesta vine să asigure un spațiu centralizat:  

În conformitate cu pct.5 din Modul de completare a declarației privind TVA aferent serviciilor prestate prin intermediul rețelelor electronice de către nerezidenții ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.12 din 14 ianuarie 2020 la identificarea de către entitatea nerezidentă în Declarația prezentată Serviciului Fiscal de Stat pentru perioadele fiscale anterioare a unor omisiuni, greșeli sau a datelor neveridice, ce au condiționat diminuarea sumei impozitului spre plată sau supraplata lui la buget, entitatea nerezidentă reflectă ajustările necesare în boxa 5 compartimentul 2 a Declarației care se prezintă pentru perioada fiscală curentă.

Conform art. 48 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie.

O entitate pe parcursul anului 2020 a luat în locațiune un bun imobil de la o persoană fizică. Din lipsa resurselor financiare, persoana juridică își achită datoria față de persoana fizică pentru bunul imobil luat în posesie în luna februarie 2021. Ce cotă a impozitului pe venit se va aplica în această situație – cea prevăzută pentru darea imobilului în locațiune în anul 2020 (10%) sau în corespundere cu modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021 (12 %)?    Potrivit art.14 alin. (1) lit.a) din CFl, obiect al impunerii îl constituie venitul din orice surse aflate în RM obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM

Termenul de implementare a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020 se extinde pe o perioadă de doi ani. Respectiv, acțiunile prevăzute în document urmează a fi realizate până în anul 2022. În Monitorul Oficial din 29 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 9 din 20 ianuarie 2021 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 573/2013 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020.   Rezultatele evaluării sistemice privind implementarea Strategiei denotă o neconsecvență a termenelor de realizare a indicatorilor propuși inițial din cauza instabilității politice, precum și a situației epidemiologice.

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Serviciul Fiscal de Stat comunică că, în unsprezece luni ale anului 2020, în bugetul public național au fost încasate 35,8 mld. lei venituri administrate de autoritatea fiscală, ceea ce denotă o creștere cu peste 765,9 mil. lei sau cu 2,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent.  Potrivit componentelor BPN, statisticile sunt următoarele.       În bugetul de stat asunt încasate 14,9 mld. lei, ceea ce constituie cu 350,1 mil. lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 sau o diminuare cu 2,3 %.  

Anul trecut, viețile noastre și modul în care desfășurăm afacerile a fost schimbat dramatic de pandemie, iar ca răspuns la blocarea globală, economiile mondiale au adoptat comerțul electronic ca instrument de redresare a industriilor. Sectorul comerțului electronic este în creștere și în curând va găsi o aplicare largă în diverse domenii. Se estimează ca până în anul 2040 circa 95% din toate achizițiile vor avea loc online, a menționat Brian K Wittnebel, directorul-adjunct al Departamentului Creștere Economică USAID Moldova în cadrul conferinței „Sunt online. De ce nu vând?”.  

Care acte urmează a fi eliberate beneficiarului de servicii nerezident al RM pentru livrarea de servicii de către un rezident RM, dacă locul livrării nu cade sub incidența art. 111 alin.1-3 din Codul fiscal și pe teritoriul RM este livrare impozabilă cu TVA pe principii generale?    

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Potrivit prevederilor art.115 alin.(3) din Codul fiscal,  pentru fiecare perioadă fiscală, subiecții impozabili nerezidenți care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice şi obțin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM  care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți,  trebuie să verse la buget suma TVA, în una dintre valutele MDL/USD/EUR, cel târziu la data stabilită pentru prezentarea declarației pe această perioadă.

 În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sînt respectate următoarele condiţii:

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul Cerințelor tehnice privind echipamentele de casă și control (ECC). Documentul a fost elaborat în scopul îmbunătățirii procesului de certificare și înregistrare a echipamentului respectiv.   Proiectul conține cerințele specifice față de bonul de casă/documentul fiscal, pentru mașinile de casă și control/imprimantele fiscale (MCC/IF), regulile pentru efectuarea operațiilor funcționale și păstrarea informației fiscale de către MCC/IF, cerințele față de ECC modulare și cele tehnice specifice aferente funcțiilor interzise pentru MCC/IF universale și specializate.