Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în sectorul justiţiei este reglementat de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103 din Codul fiscal, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

Potrivit art.5 p.363 din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995. Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în domeniul sănătății este reglementată de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal.

Conform actului de predare-primire al bunului în conformitate cu contractul de leasing financiar, un cetățean și-a transmis proprietatea - autoturismul companiei de leasing. Concomitent, acest bun a fost transmis în folosință cetățeanului, iar la expirarea contractului, el și-a răscumpărat autoturismul. În cazul dat urmează sau nu să fie calculată creșterea de capital?

În trimestrul IV al anului 2020 a fost acceptată spre restituire supraplata impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) în sumă de 59,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Suma este mai mare cu 4,5 mil. lei comparativ cu aceiași perioadă din anul 2019, când indicatorul a constituit 55,1 mil. lei.   Totodată, pentru anul 2020 suma totală aprobată spre restituire a constituit 114,5 mil. lei, în trimestrul I din anul precedent fiind acceptate spre restituire 4,4 mil. lei, în trimestrul II – 6,4 mil. lei, iar în trimestrul III – 44,1 mil. lei.  

Conform  art. 228 alin. (3) Cod fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă.   Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.202 din 09 septembrie 2020 a fost stabilit nivelul de

În primele trei luni ale anului 2021 de către toate autorităţile contractante au fost realizate proceduri de achiziţii publice în valoare totală de peste 1,6 mld. lei, cu 220 mil. lei mai puțin decât în perioada similară a anului 2020, ceea ce reprezintă o diminuare de 12,07%, potrivit Raportului publicat de Agenția Achiziții Publice, deși în trimestrul I al anului curent au fost încheiate 3365 contracte de achiziții şi acorduri adiționale, cu 302 mai multe decât în perioada similară a anului 2020.   Analizând informaţia privind repartizarea achiziţiilor publice după tipul obiectului de achiziţie, constatăm că cele mai multe contracte au fost încheiate pentru procurarea de bunuri – 2388. Pentru achiziționarea de lucrări au fost încheiate 154 contracte și 623 – pentru servicii.

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Plățile fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a celor înregistrate pe platforme de comerț electronic, au fost în creștere în anul 2020, fiind înregistrate 70,3 mil. de plăți în valoare de 21,8 mld. lei. Circa 11 mil. de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 mil. operațiuni au fost efectuate pe platforme de e-comerț în Moldova (majorându-se cu 50%, iar valoarea acestora a atins 1,2 mld. lei) și 8,3 mil. – pe platforme e-comerț peste hotare (în diminuare cu 7,6%, suma achitată constituind 3,6 mld. lei), comunică Banca Națională a Moldovei.

Începând cu perioada fiscală 2021, codul fiscal al soţului (soţiei) se va indica în forma IALS21 doar în cazul în care angajatul beneficiază de scutirea majoră pentru soţ (soţie). Astăzi, 23 aprilie 2021, în MO a fost publicat Ordinul nr. 63 din 20 aprilie curent cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. Documentul vizează ajustarea prevederilor ordinelor aprobate anterior la modificările legislației puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.   Astfel, intervin modificări în Ordinul nr.95/2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți”

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

Este în drept Asociația proprietarilor de locuințe privatizate să repartizeze suma impozitului funciar, calculat pentru terenul amplasat sub blocul locativ și adiacent acestuia, în contul obligațiilor aferente locatarilor – proprietari de apartamente?   Potrivit prevederilor art. 277 alin. (1) lit. a) și c) din CF, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar sunt persoanele juridice și persoanele fizice rezidenți și nerezidenți ai RM – proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM; deţinători ai drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

În luna mai 2021 leul moldovenesc s-a apreciat, în valori medii, cu 1,2% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7430 USD/MDL comparativ cu 17,9600 USD/MDL în luna aprilie. Potrivit valorilor de la finele lunii mai, leul s-a apreciat cu 1,0% în raport cu dolarul SUA. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoră i-a revenit în continuare monedei unice europene (78,4%), comunică Banca Națională a Moldovei.   În perioada analizată gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 101,4%, comparativ cu 94,2% în luna aprilie, iar oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu $15,7 mil. (-6,8%) și cererea netă

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:    a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;      b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);      c) reprezentanţă permanentă;

Încasările în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în primele șase luni ale anului curent 22,6 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 3,3 mld. lei sau cu 17,1 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat, în 6 luni ale anului 2021 s-au încasat 9,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,5 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, sau o creștere de 18,3 %.    În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 2,5 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 464,7 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 22,7 %.   De asemenea, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada menționată, s-au încasat 7,8 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,0 mld. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 14,8 %.         Totodată, la fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală s-au acumulat 2,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 345 mil. lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2020 sau cu 15,0 %.

Ordinul nr.278-A al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 24 decembrie 2020 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se regăsește pe paginile Monitorului Oficial al RM din 8 ianuarie 2021. Indicatorii BASS care inițial au fost stabiliți la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii de lei, pe parcursul anului 2019 au fost modificați, veniturile fiind aprobate în sumă de 21869879,9 mii de lei, iar cheltuielile – în sumă de 21886893,8 mii de lei, cu un deficit de 17013,9 mii lei.   Conform Raportului, la situația de 1 ianuarie 2020 veniturile BASS au fost executate în sumă de 21748348,6 mii lei, cu 9,9% mai mult față de anul precedent și cu 0,6% mai puțin față de prevederile anuale precizate.

Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).