Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Executivul a decis alocarea a 6 mil. lei din Fondul de intervenție al Guvernului pentru acordarea indemnizațiilor unice angajaților din sistemul medical infectaţi cu COVID-19. Hotărârea cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost aprobată pe data de 17 aprilie. Astfel, din suma menționată 2416,0 mii lei vor fi oferite Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, iar Consiliului municipal Chișinău îi vor fi alocate 416,0 mii lei. Mijloace financiare vor mai primi consiliile raionale din Cahul (112,0 mii lei); Căușeni (80,0 mii lei);

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Siguranța raporturilor civile, pe lângă stabilirea exactă în prevederile contractuale a drepturilor și obligațiilor părților, presupune și includerea sancțiunilor pentru neexecutarea conformă a obligațiilor asumate prin contract. Legislația civilă consacră principiul executării conforme a obligației, și anume, că aceasta trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Hotărârea Guvernului nr. 412 din 24 iunie 2020 pentru aprobarea Regulamentului privind utilizarea, administrarea și dezvoltarea Portalului guvernamental al antreprenorului oferă business-ului din Moldova posibilitatea accesării informației necesare activității, inclusiv a datelor despre relațiile antreprenorului cu organele fiscale, pe un nou portal. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 iulie curent.   Portalul reprezintă un sistem informațional constituit dintr-un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii aflate în interconexiune, destinat să ofere persoanelor juridice și celor fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător un mecanism eficient, fiabil și modern de obținere, prin intermediul unui punct de acces,

Contabilitatea nu are hotare. Fiind una din cele mai importante activități ce asigură buna funcționare a unei societăți la general, contabilitatea este ca un cerc în care se rotesc zi de zi cifre de afaceri, planuri de activitate, active, fluxuri de informații și operații, sinteze și o mulțime de alte lucruri importante, fără de care nu poate exista o economie. Profesia este una dintre cele mai responsabile, complexe și dificile, dar ei, contabilii, demonstrează că pot face față tuturor provocărilor.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au negociat, la 16 aprilie anul curent, proiectul Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) în vederea realizării proiectului de răspuns de urgență la COVID-19.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

Conform pct. 4 al Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020, subiecții impunerii cu taxa locală lunară pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul mun. Chișinău au fost scutite de plata taxei pentru perioada 01.03.2020-01.06.2020. Decizia respectivă a fost inclusă la data de 29.05.2020 în Registrul de stat al actelor locale și la data respectivă a întrat în vigoare. În acest context, ținând cont de faptul că firma pentru primul trimestru 2020 a achitat taxa respectivă și a prezentat darea de seamă până la data de 25.04.2020, cum de procedat pentru beneficierea cu scutirea stabilită prin Decizia CMC Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020? 

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 august curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 94 din 30.07.2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire a modul de completare a formularului nominalizat. Formularul respectiv va substitui cel al Dării de seamă IPC18, ținând cont de modificările introduse prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, care vor fi puse în aplicare din anul viitor.  

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

Din Fondul de intervenție al Guvernului vor fi alocate 6544,0 mii lei pentru acordarea indemnizațiilor unice angajaților din sistemul bugetar infectaţi cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. În Monitorul Oficial din 15 mai curent a fost publicată Hotărârea nr. 287 din 13 mai 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Din suma totală, 1152 mii lei vor fi acordate Ministerului Afacerilor Interne și 2288 mii lei –Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal

Pe parcursul ultimelor luni mai mulţi angajaţi ai întreprinderii obişnuiesc să solicite concediu din cont propriu: unii – pe o periodă mai mare, alţii – doar o zi. Cum urmează de reflectat categoria 159 „persoană care se află în concediu neplătit (din cont propriu)” în Darea de seamă IPC 18? Categoria 159, ca şi alte categorii care se conţin în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, a fost introdusă în scopul asigurării procesului de stabilire a prestaţiilor de asigurări sociale şi corespunde unuia sau mai multor articole din legislaţia din domeniu.

De la începutul lunii ianuarie 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale a recepţionat 3565 de cereri de reexaminare a pensiei de la persoanele care s-au pensionat până la 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după pensionare de 15 ani sau mai mult. Pentru realizarea procesului de reexaminare, la instituţie au fost organizate seminare interne pentru funcţionarii publici. Conform rapoartelor statistice, din cele 3565 de cereri de reexaminare, 2073 sunt din mun. Chişinău, iar 328 — din mun. Bălţi. În aspect teritorial, cereri similare au fost depuse la toate cele 40 de CTAS.

Ministerul Finanțelor va aloca din Fondul de Rezervă al Guvernului 36,028 mil. lei către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru procurarea echipamentelor de protecție cu scopul prevenirii și controlului infecției cu COVID-19. Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, banii sunt alocați pentru procurarea a 200 mii ecrane de protecție și 500 mii respiratoare: „Contractul de achiziție publică va fi atribuit de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, în conformitate cu punctul 23 din Dispoziția nr. 3 din 23 martie 2020, a Comisiei pentru Situații Excepționale”.

Amintim contribuabililor că la 31 martie expiră termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă cu reducerile prevăzute de legislația în vigoare. Compania Națională de Asigurări medicale vine cu răspunsul la 10 întrebări utile pentru persoanele obligate să se asigure în mod individual în anul 2021.   1. Cine are obligaţia de a achita prima de asigurare în sumă fixă?   În sistemul AOAM asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi, care face parte din următoarele categorii de plătitori: