În curând va apărea de sub tipar ediția nr. 5(60) a P.P. „monitorul fiscal FISC.md”  în care, ca de obicei, vă propunem materiale relevante, actuale și necesare pentru activitatea contabililor, auditorilor, experţilor în domeniul fiscal, analiştilor economici etc.   Noutatea acestui număr este rubrica Sectorul agrar, în care ne-am propus să vă oferim răspunsuri la întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile în acest domeniu.

Centrul de apel al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător și au obligația să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit până la data de 25 martie 2019 că dânșii pot beneficia de consultanță și asistență tehnică din partea operatorilor CTIF în ceea ce privește prezentarea în mod electronic a Declarației/Dării de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018 către Serviciul Fiscal de Stat (SFS).

Potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (în redacția din 1 ianuarie 2020) valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare urmează să fie cuprinsă între 35 și 55 lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.   Concomitent, începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate în anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (modificări operate prin Legea 122/2019), valoarea tichetelor de masă acordate angajaților constituie bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (6%) care se reține de la angajați și a contribuției de asigurări sociale (18%) datorate de angajator.  

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Din 1 ianuarie 2021 va fi pus în aplicare ordinul Serviciului Fiscal de Stat cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/ (Declarația) și a Modului de completare a acesteia. Proiectul este propus de autoritatea fiscală pentru consultări publice.   Conform documentului,  Forma UNIF21 va fi prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale) și gospodăriile ţărăneşti (de fermier) în cazul în care numărul mediu anual de salariaţi pe parcursul perioadei fiscale nu depăşeşte 3 unităţi și entitatea nu este înregistrată ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată.

1. (29.2.5.1) Au dreptul să utilizeze scutirea personală integrală la depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit сetățenii Republicii Moldova care intenționează, pe parcursul anului fiscal, să-și schimbe domiciliul din Republica Moldova în altă țară? 2. (29.2.5.17) Urmează persoanele fizice de a include în venitul brut și de a declara veniturile din care a fost efectuată reţinerea finală a impozitului pe venit?

Începînd cu 01.01.2018 prin Legea nr.288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost abrogat art. 511 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997.

Potrivit prevederilor art.102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea sumelor TVA achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale

În Transnistria au fost simplificate reglementările pentru importul mijloacelor de transport și au fost ridicate restricțiile privind limita de vârstă a acestora de 15 ani.

În conformitate cu pct.18, 19 și 20 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006

Urmează a fi deduse în scopuri fiscale, cheltuielile suportate de contribuabil ce țin de consumul de combustibil și lubrifianți, în cazul în care normele date de consum nu sunt aprobate de către Ministerului Economiei și Infrastructurii? Pot fi aprobate de către contribuabil, normele interne de consum de combustibil pentru mijloacele de transport, în cazul în care nu sunt aprobate norme? În conformitate cu prevederile art. 24 (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate și suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător.

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor – persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoane fizice care desfășoară activitate independentă, care sunt obligați să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit, că termenul de depunere a acesteia expiră la data de 25 martie. Această obligație este stipulată de art. 83 alin. 4 din Codul Fiscal al Republicii Moldova. Pentru persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, impozitul pe venit se aplică aferent venitului obținut de aceștia din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova (cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul).

Potrivit prevederilor art.112 alin.(1) din Codul Fiscal

Persoana fizică X pe parcursul anului 2018 obține următoarele venituri: Venituri salariale pentru perioada ianuarie – septembrie 2018 – 75 000. La data de 25 mai 2018 înregistrează o tranzacție de vânzare a unui imobil, înstrăinează un apartament în valoare de 650 000 lei, cumpărat în 2017 cu o valoare de 500 000 lei. Pentru perioada octombrie – decembrie 2018 veniturile salariale au constituit 28 500 lei. La data de 15 noiembrie 2018 încasează plăți în sumă de 30 000 lei în urma unui contract de prestări servicii. La data de 15 decembrie a înstrăinat 10 acțiuni cu o valoare de 45000, care anterior au fost procurate cu prețul de 15000 lei.

Autoturismele de lux sunt calificate cele a căror valoare în vamă constituie 600 mii lei și mai mult,anterior valoarea acestora fiind stabilită la nivel de 1,5 mil. lei. Modificarea este prevăzută în Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2020. Respectiv, se modifică și cota accizei suplimentare pentru autorismele de lux, care se va aplica proactiv în funcție de valoarea autovehiculului. Astfel, pentru cele cu valoarea între 600-700 mii lei, cota va constitui 2% aplicată la valoarea în vamă.

Agentul economic a beneficiat de subvenție pentru dobânzile aferente creditelor bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. Se va supune impozitării suma subvențiilor primite? Se vor permite la deducere dobânzile achitate aferente acestor credite?  

Care este modalitatea de repatriere a mijloacelor bănești transferate ca depozit de garanție în caz de producere a avariei comune pe nava maritimă?

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.