Subiectul muncii suplimentare este actual și prezintă un interes major atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” am publicat articolul Olgăi Donciu „Restricţii legale privind efectuarea muncii suplimentare”, din care veți afla aspecte importante ce  țin de acest domeniu.   Astfel, trebuie să conștientizăm că efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. Autorul în detalii se referă la normele juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare și menționează că, în cazul în care este solicitată prestarea acestei munci, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de activitate, inclusiv cele de securitate şi sănătate în muncă.

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că recent a fost lansată o nouă versiune a sistemului informaţional ACCES CPAS, care oferă mai multe posibilități de accesare și vizualizare a stării contului personal de asigurări sociale. Astfel, indiferent de faptul în care domeniu activează cetăţeanul şi în câte locuri de muncă îşi desfăşoară activitatea, toată informaţia despre achitarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru perioada de după 1 ianuarie 1999 declarată de angajator, se înscrie în conturile personale ale persoanelor asigurate.

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2021, pe Portalul declarațiilor de pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate au fost înregistrate 65232 declarații de avere și interese personale, dintre care: 57028 – declarații anuale; 4337 – declarații depuse la eliberare;  3867 – depuse la angajare și alte 6052 – de rectificate/ repetitive, potrivit Raportului de activitate al ANI pentru trimestrul I al anului curent.   Analiza datelor statistice din anii precedenți denotă sporirea gradului de responsabilizare a subiecților declarării. Numărul declarațiilor înregistrate în perioada menționată este în ușoară creștere comparativ cu anul 2020, când au fost prezentate 65192 declarații, dar și cu anul 2019 (57972), precum și cu anul 2018 (55 539).

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021 votat ieri în lectura a doua de Parlament prevede și ajustarea conceptului de reprezentanță permanentă prin racordarea noțiunilor din legislația națională cu cele din Modelul Convenției cu privire la evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale.

Darea de seamă IPC 21 „După control fiscal”. Aspecte specifice   Prin Ordinul nr.156/2021 al ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului nr. 94/2020 au fost operate modificări în formularul „Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate”, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2022. Astfel, conform pct. 1 din Ordinul prenotat, în preambulul formularului tipizat  – Forma IPC 21, rubrica „După control fiscal” are următorul cuprins: Declararea contribuţiilor de asigurări sociale recalculate în rezultatul controlului fiscal pentru persoanele asigurate; Corectarea datelor persoanei asigurate pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

În cazul producerii unui accident de muncă sau de boală profesională, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele liber-profesionistului care practică activitate în sectorul justiției se stabilesc în proporție de 100% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat. Prevederea prin care se completează art. 14 din Legea nr.756/1999  este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021.   Indemnizația se achită pentru 20 de zile calendaristice calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă de către liber-profesionistul care practică activitate în sectorul justiției,

În conformitate cu articolul 1121 alin.(1) nerezidentul care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova şi prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător sau prin intermediul căruia are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți se consideră înregistrat în calitate de plătitor al T.V.A. din ziua în care i-a fost atribuit codul fiscal în conformitate cu art.163 alin.(71).

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

În conformitate art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii.

 În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru transport conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Comisia de examinare a condițiilor de înregistrare a Grupurilor de acțiune locală (GAL) va fi formată din 7 membri: trei reprezentanţi ai organului central de specialitate, un reprezentant al Agenției Servicii Publice, un reprezentant al Rețelei Naționale LEADER din RM, un reprezentant al Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale, precum și un reprezentant al Congresului Autorităților Locale din Moldova, prevede proiectul Regulamentului privind procedura de examinare a condițiilor de înregistrare a GAL, propus pentru consultări publice.   Documentul este elaborat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, care și va institui Comisia în scopul examinării actelor de constituire și a strategiei de dezvoltare locală ale GAL-ului.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. Totodată, art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia din CF stabilește că locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.     

Începând cu anul 2021, a fost modificat modul de administrare a obligațiilor fiscale aferente impozitului pe avere pentru perioada fiscală 2021. Astfel, urmare a modificării modului de evidență și achitare, impozitul pe avere (cod ECO 113611) se virează la bugetul de stat de către persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobile pe teritoriul Republicii Moldova la codul unic – IBAN MD67TRGAAA11361101000000, indiferent de localitatea de reședință/domiciliu a contribuabilului.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare publică proiectul actualizat al Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2020. Potrivit proiectului, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense va rămâne la nivelul de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori. Totodată, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă rămâne la nivelul anilor 2014-2019 și va constitui 4056 de lei.