Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător va examina în ședința de astăzi, 28 septembrie, proiectul ordinului cu privire la Lista actelor necesare la vămuirea mărfurilor. Documentul a fost elaborat de Serviciul Vamal în scopul asigurării corecte și transparente a operațiunilor de vămuire a mărfurilor/ bunurilor și pentru respectarea condițiilor din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal.   Potrivit proiectului, lista va conține: documente comerciale (factura comercială/invoice, actele care confirmă achitarea cheltuielilor de procurare, transportare, transbordare, asigurare și depozitare și contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile);

Potrivit art. 92 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile aferent veniturilor respective. 

În contul creanțelor existente, agentul economic a obținut în proprietate un teren. Ulterior, acesta a fost comercializat la un preț mai mic decât valoarea lui. Se vor permite la deducere pierderile obținute de la înstrăinarea activului menționat?      Art. 5 pct. 16) din Codul fiscal prevede că activitate de întreprinzător, afacere (business) reprezintă orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, având drept scop obţinerea venitului sau în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Sumele plătite în plus de către 15730 de contribuabili sunt anulate prin prescripție în anul curent, fiind aplicate prevederile art.266 alin (3) din Codul fiscal. Amintim, acesta stabilește că sumele plătite în plus şi cele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul prevăzut, se anulează în modul stabilit de Guvern. Lista contribuabililor a fost făcută publică de Serviciul Fiscal de Stat. Potrivit datelor, cea mai mare sumă anulată constituie 804 mii lei.   Reamintim, potrivit prevederilor art.266 alin. (1) din CF, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care,

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

Fiecare plătitor de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepția celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali și al gospodăriilor țărănești (de fermier), este obligat să rețină din fiecare dobîndă și să achite ca parte a impozitului o sumă stabilită conform art. 89 din Codul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada ianuarie – aprilie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 5 936 contracte de locațiune/chirie.

Declarația de producător și Declarația de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, sau al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea Sistemului informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL), prevede proiectul Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic (Declarațiile) inclus pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, 7 septembrie, a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 

În Ordinul Monitorului Oficial din 23 aprilie 2021 a fost publicat Ordinul nr. 65 din 20 aprilie a Ministerului Finanțelor privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON:

Deținător al sistemului informațional Registrul solurilor din Republica Moldova (SI RSRM) ar putea deveni Agenția Relații Funciare și Cadastru, care este și posesor al sistemului. La momentul actual, SI RSRM este deținut de Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”. Proiectul de hotărâre de Guvern ce propune un șir de modificări în HG nr.1001/2014, prin care a fost aprobat conceptul SI RSRM, a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 20 mai curent.   Potrivit proiectului, funcția de administrator tehnic al SI RSRM va fi asigurată de Serviciul Tehnologia Informației și Securitatea Cibernetică, în calitate de proprietar al platformei guvernamentale de interoperabilitate MCloud,

Pe parcursul anului fiscal 2020 și 2021, compania a acordat salariaților săi prime de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului. Care este mecanismul de calculare a cuantumului de 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută și care se admite spre deducere și ce obligații fiscale rezultă în cazul în care suma asigurată depășește cuantumul stabilit de 50% conform legislației în vigoare?

În perioada 1 iulie 2019 – 30 iunie 2020, asiguratorii vor aplica prima de referință pentru asigurarea de răspundere civilă auto internă calculată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Prima de referință este cea care va fi stabilită la încheierea contractelor de asigurare în Sistemul informațional automatizat RCA Data, în funcție de categoriile autovehiculelor, teritoriul utilizării, statutul juridic al posesorului autovehiculului, tipul contractului, vârsta şi vechimea în conducere a asiguratului şi utilizatorului autovehiculului, fără aplicarea sistemului bonus-malus, care va fi aplicat automatizat în funcție de istoricul daunelor individual pentru fiecare asigurat.

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

Prin Hotărârea Guvernului nr.316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19 (HG nr.316/2021) au fost aprobate următoarele Regulamente: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (Anexa nr.1); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a restricţiilor impuse în starea de urgenţă în sănătate publică (Anexa nr.2); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (Anexa nr.3).

 În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an.     Astfel, în cazul în care contribuabilul a obținut un venit impozabil ce constituie 360000 lei și mai mult, scutirea personală nu poate fi utilizată.

Conform art.95 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate de la subiecţii impozabili, constituie obiect impozabil cu TVA.        [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021.]

În conformitate cu art.95 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, procurarea de la subiecţii impozabili a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate, reprezintă obiect impozabil cu TVA. [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021]