Autoritățile continuă elaborarea planurilor de acțiuni pentru următorii doi ani, scopul cărora este combaterea corupției. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Mediului propune spre consultare Planul sectorial anticorupție în domeniul agroalimentar pentru anii 2018-2020. Acesta conține 36 de acțiuni, implementarea cărora va fi efectuată din contul mijloacelelor bugetare ale instituțiilor implicate, a ministerului de resort, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură și Agența Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și din surse extrabugetare.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative aprobat prin asumarea răspunderii în ședința de Guvernul Republicii Moldova din 1 aprilie 2020, astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial. Documentul urma a fi prezentat de prim-ministrul Ion Chicu în ședința Parlamentului, însă aceasta nu a întrunit cvorul necesar. În discursul său în fața presei Ion Chicu a precizat că acest proiect este axat pe soluționarea problemelor sociale ale cetățățenilor țării, oferirea suportului mediului de afaceri, dar și modificarea legislației ce ține de domeniul bugetar-fiscal, asigurând echilibrul necesar între aceste componente.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

Guvernul a aprobat în ședința din 10 aprilie 2020 proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții” (SIA ESBS). Acesta este destinat înregistrării, păstrării, utilizării informațiilor cu privire la solicitanţii de subvenţii și dosarele de subvenționare de la înregistrarea acestora și până la arhivarea datelor. Sistemul este unica sursă oficială de informaţii cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural. SIA ESBS va realiza următoarele funcții:

În contextul declarării stării de urgență în sănătate publică la nivel național în perioada 16-30 iunie 2020, Cancelaria de Stat a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de lege cu privire la instituirea unor măsuri pe această perioadă. Astfel, autorii consideră necesară instituirea unor derogări de la prevederile Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova, Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și Legii ocrotirii sănătății.

Specialiștii IT sunt invitați să participe la un atelier de lucru pentru elaborarea unui instrument de evaluare a serviciilor publice prestate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Evenimentul este organizat de Laboratorul de Inovații Sociale din Moldova (MiLab) – proiect comun al PNUD Moldova și Cancelariei de Stat – în parteneriat cu Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC și CNAS și se va desfășura în perioada 12 – 26 septembrie 2017. Doritorii să participe la atelier trebuie să se înregistreze on-line până pe 8 septembrie, 18:00.

Ieri, 23 martie 2020, a fost convocată ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, fiind adoptate, prin Decizia nr.3, un șir de măsuri urgente, inclusiv cele ce țin de amânarea termenilor de prezentare de către agenții economici a dărilor de seamă, dar și de instituirea moratoriului asupra efectuării controalelor. În continuare prezentăm detalii cu privire la decizia adoptată.

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Începând cu luna octombrie curent, Centrul de apel al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) oferă persoanelor interesate consultanță privind modul de utilizare a funcționalităților noului Sistem Informațional Automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice ” (MTender). Aceste servicii sunt oferite de către operatorii Centrului zilnic, de luni până vineri, între orele 8.00 și 17.00, la tel: 022 822 038. Durata medie de soluționare a unei solicitări telefonice este de 5-10 minute.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Casa Națională de Asigurări Sociale organizează evidenţa persoanelor fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură în calitate de plătitorii de contribuţii la BASS. Autoritatea constată că, prin Legea nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în pct.1.7 din anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi a fost inclusă o nouă categorie de plătitori şi asiguraţi – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, activitatea acestora fiind reglementată de cap.103 cu care a fost completat Codul fiscal.

În nouă luni ale anului 2019, numărul total al rapoartelor expediate prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronică www.raportare.gov.md către autoritățile de stat din sectoarele finanțe publice și statistică a depășit cifra de 1,327 mil. Cea mai mare parte dintre acestea – circa 1,288 mil. – au fost transmise de către autorități/instituții publice și agenți economici, iar peste 39 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic reprezintă o platformă on–line de prezentare a rapoartelor către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Biroul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

Până la 31 decembrie 2023, persoanele fizice vor putea presta, în baza patentei de întreprinzător, activități din domeniul turismului rural. Ieri, 19 februarie 2020, Guvernul a avizat hotărârea cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative. Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, a menționat că, prin acest proiect se intenționează facilitarea activităţii mediului de afaceri din domeniul turismului, precum şi implementarea recomandărilor Cărţii Albe pentru reforma cadrului normativ-regulatoriu al industriei turismului din Republica Moldova.

Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a semnat ieri Memorandumul de Înțelegere între Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Regatului Țărilor de Jos cu privire la cooperare tehnică, în cadrul unei întrevederi cu Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Floris van Eijik. Serghei Pușcuța a exprimat gratitudine Regatului Țărilor de Jos pentru suportul constant acordat Republicii Moldova prin intermediul diverselor proiecte, menționând că scopul Memorandumului este facilitarea schimbului de cunoştinţe, experienţă şi expertiză tehnică între reprezentanţii celor 2 instituții, precum şi alte instituţii relevante implicate în domeniul finanţelor publice. La rândul său, Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Floris van Eijik a reiterat deschiderea țării sale de a acorda suport Republicii Moldova în continuare și de a implementa noi proiecte reciproc avantajoase. Precizăm că, Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerul Finanțelor al Regatului Ţărilor de Jos cu privire la cooperarea tehnică a fost semnat prima dată la Haga la 28 mai 2010, iar una din clauze a prevăzut reînnoirea ulterioară a Memorandumului la data expirării acestuia. Activitățile în baza acestui Memorandum sunt descrise în Programele anuale de Cooperare Bilaterală, care se aprobă de către părți la începutul fiecărui an.

În perioada 2017-2018 statutul de întreprinderi inovatoare îl au 605 entități, ceea ce reprezintă 18% din numărul total de întreprinderi incluse în cercetare, fiind în descreștere cu 10% comparativ cu anii 2015-2016, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, din numărul total al întreprinderilor indicate, 40% au realizat concomitent mai multe tipuri de inovări – de produse, procese, metode de organizare și marketing, 20% au realizat inovări de produse și/sau procese, iar 40% – inovări de metode de organizare și/sau marketing.

Prin Legea nr.122 din 16 august 2019, pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din CF. Concomitent, pct.211 anexa nr.2 din HG nr.693 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit precizează că prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicare a scutirilor specificate în art. 34 și 35 din CF, în condițiile stabilite de acestea.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;