Serviciul Fiscal de Stat anunță agenții economici despre faptul că, pe parcursul lunii decembrie 2019, aceștia vor fi supuși verificărilor (controale fiscale prin metoda verificării operative). Verificărilor vor fi supuse următoarele genuri de activitate: – prestarea serviciilor de transport auto de pasageri, inclusiv în trafic național în regim de taxi, pe rute urbane/interurbane și în trafic internațional; – prestarea serviciilor de alimentație publică; – desfășurarea comerțului electronic;

Compania X, în baza unui contract de societate civilă, deține un teren, iar compania Y, din mijloacele proprii, construiește pe acest teren un imobil. Este obligată compania Y să înregistreze terenul drept subdiviziune?   Conform prevederilor art. 1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Care va fi baza impozabilă pentru calcularea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, în cazul în care în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ depusă la autoritatea administraţiei publice locale suprafața obiectului este indicată 500 m2, iar conform contractului de închiriere - 450 m2?

Potrivit prevederilor art.2921 din Codul muncii, munca la distanţă reprezintă forma de organizare a muncii în domeniile de activitate, prin care salariatul îşi îndeplineşte atribuţiile specifice ocupaţiei, funcţiei sau meseriei pe care o deţine în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind inclusiv mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.          Salariaţii cu munca la distanţă sunt salariaţii care au încheiat un contract individual de muncă sau un acord suplimentar la contractul existent, care conţin clauze de muncă la distanţă. 

29.1.6.2.4 Ce cod al sursei de venit se indică în darea de seamă lunară (forma IPC) la reflectarea venitului achitat persoanei fizice ce nu practică activitate de întreprinzător aferentă transmiterii în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății mobiliare/imobiliare și impozitul pe venit reținut la sursa de plată?

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.

Serviciul Fiscal de Stat atenționează că, începând cu 1 ianuarie 2021, urmare a modificărilor operate la art.901 alin.(3) din Codul fiscal, a fost modificată cota impozitului pe venit care se aplică la determinarea impozitului din veniturile achitate în folosul persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole, de la 10% la 12%.

Este în drept persoana fizică care desfășoară activitate independentă și a achitat impozit pe venit pe parcursul anului să beneficieze de dreptul de a desemna 2% în baza art. 152 din CF din suma impozitului achitat pentru anul 2020? Reieșind din prevederile art. 152 alin. (1) din CF și pct. 15 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale (HG nr. 1286/2016), de dreptul privind desemnarea procentuală de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual pot beneficia contribuabilii persoane fizice rezidente care dispun de venituri impozabile ce se reflectă în CET18 și care se depune pentru perioada fiscală respectivă.

Conform prevederilor art.34 alin.(2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.      

Ca rezultat al decizii instanței de judecată executorul judecătoresc a extras de la contul bancar al agentului economic suma salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, care urmează să fie  plătită în folosul angajatului eliberat nelegitim din serviciu. Cum urmează de a fi achitată suma impozitului pe venit și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? Particularitățile specifice aferente modului de reținere a  impozitului pe venit din salariu și din alte plăți sunt stabilite

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 90¹ din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.     

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Serviciul Fiscal de Stat aminteşte că expiră ultima săptămână în care contribuabilii persoane care practică activitate de întreprinzător, desfășoară activitate profesională și activitate independentă au obligația de a depune declarația privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2017. Astfel, pentru recepționarea declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele juridice, SFS a stabilit următorul program de lucru:

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Care sunt condițiile ce urmează a fi întrunite pentru ca donațiile efectuate în scop de filantropie sau sponsorizare să fie premise spre deducere?   Amintim, prin noţiunea de activitate filantropică se înţelege acordarea de ajutor material benevol, imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit.

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Executivul a aprobat, în cadrul ședinței din 3 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern privind semnarea Convenției dintre Republica Moldova și Republica Franceză pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Convenția are ca scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, atât în domeniul dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine și va crea condiții egale pentru toți agenții economici care vor desfășura activitate de întreprinzător pe teritoriul statelor contractante.   Potrivit notei informative a proiectului, în procesul discuțiilor cu partea franceză au fost negociate cotele impozitului pe veniturile de la articolul 10 „

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă