În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

În anul 2018 câştigul salarial nominal mediu brut din economia națională a constituit 6446,4 lei și s-a mărit față de anul 2017 în valoare nominală cu 13,2%, iar în termeni reali – cu 9,9%, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre, ediția 2019”, publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, în anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie per persoană pe lună 2383,1 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent. În funcţie de mediul de reşedinţă, veniturile în mediul urban au fost cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu cele din mediul rural. În structura veniturilor disponibile predominante sunt veniturile băneşti, cu o pondere de 91,3% față de 8,7% pentru veniturile în natură.

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?

Grupul de tehnologii informaționale S&T AG din Austria, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii IT din Europa Centrală și de Est, a achiziționat o cotă de 51% din capitalul firmei BASS Systems din Republica Moldova. Tranzacția a fost anunțată miercuri, 28 august, de Bursa din Taiwan, ca parte a unei operațiuni a producătorului de calculatoare industriale Hua Han care face parte din gigantul Foxconn Technology Group. Ultimul este acționar majoritar al grupului Ennoconn care deține peste 26% din capitalul S&T AG din Austria. Potrivit presei din Taiwan, valoarea totală a tranzacției este de 5,739 mil. euro pentru cota de 51% din capitalul social al BASS Sytems din Republica Moldova. S&T AG din Austria a cumpărat cota parte de la o persoană fizică.

În cazul în care angajatorul din Republica Moldova a reținut, contrar Convenției, impozit pe venit din venitul salarial al persoanei angajate cetățean al Republicii Moldova delegate în România, care ar fi etapele procedurii pentru efectuarea restituirii impozitului pe venit achitat/reţinut în plus? Potrivit prevederilor art.83 alin.(5) din Codul fiscal (CF), persoanele fizice care nu sunt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul să prezinte o declarație în care vor indica suma plătită în plus, care urmează să fie restituită conform legislaţiei fiscale.

Organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Această redacție a alin.4 din art.31 din Codul fiscal este propusă de Ministerul Finanțelor printr-un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative expus pentru consultări publice. Autorii intenționează să intervină în legislația ce vizează activitatea organizaţiilor de creditare nebancară din Republica Moldova.

Reprezentanța pe teritoriul Moldovei (cu sediul oficial în România) nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar dispune de un autoturism la balanța întreprinderii pe care decide să-l vândă directorului reprezentanței. În cazul dat apare obligația achitării impozitelor și prezentării Dării de seamă? În baza cărui act confirmativ se va efectua această operațiune de înstrăinare a autoturismului?

Cofinanțarea proiectelor desfășurate de comitetele sectoriale pentru formare profesională ar putea fi majorată de la 10% la 15%, cu scopul creșterii angajamentului sectorial. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul unei hotărârii a Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a proiectelor desfăşurate de comitetele sectoriale pentru formare profesională. Finanţarea proiectelor se face în baza selecţiei de oferte, care se organizează o singură dată în cadrul unui exerciţiu financiar şi este anunţată pe pagina-web oficială a MSMPS nu mai târziu de data de 1 august pentru anul financiar următor.

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

În cazul confirmării refuzului sau imposibilității de acordare a serviciilor medicale de către instituția medico-sanitară, Compania Națională de Asigurări în Medicină ar putea achita persoanei asigurate toate cheltuielile necesare suportate, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune modificarea art.11 și 14 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, care la momentul actual nu conține reglementări ale cazurilor în care serviciile solicitate nu sunt prestate.

Pe parcursul anului 2019, o persoană fizică a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești în folosul altei persoane fizice mărimea căreia depășește venitul impozabil obținut în perioada de declarare. Ce obligații fiscale apar în cazul dat?Care este corectitudinea reflectării acesteia în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit?

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propune completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art.244, care va reglementa Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului, iar modelul declarației va fi stabilit de Guvern. Astfel, Declarația furnizorului va fi întocmită de furnizor, prin care acesta oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii.

Vânzarea terenurilor aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic, care la momentul actual pot fi înstrăinate la o plată unică, poate fi interzisă, la fel ca și vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică transmise în arendă. Ultima prevedere va fi aplicată după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor la Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308/1997. În Parlament este înregistrat proiectul pentru modificarea acesteia. Documentul prevede și schimbarea modului de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică. Astfel, în Lege va fi introdusă prevederea că cumpărătorul va achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul pământului prevăzut pentru destinaţia respectivă. În cazul vânzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decât preţul de piață al pământului, stabilit printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu legislaţia privind activitatea respectivă.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din CF, deducerea cheltuielilor de delegații, de reprezentanță, de asigurare a agenților economici se permite în limitele stabilite de Guvern.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

1. (29.2.5.20) Apare obligația de a înregistra la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat contractul de locațiune încheiat, dacă are loc transmitere în folosință a unui bun mobil? 2. (29.2.1.15) Cum se determină impozitul pe venit în cazurile cînd persoana fizică obține venit de la transmiterea în locațiune a unui bun mobil în folosul altei persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător?

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.