Datele statistice despre evoluția eliberării semnăturilor electronice de către Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) în anul 2019 arată că semnătura electronică devine tot mai solicitată de către concetățenii noștri. În perioada de referință, numărul persoanelor fizice care au solicitat și au primit de la CTIF semnături electronice a crescut față de anul 2018 cu 11,3% și a depășit pragul de 18 mii. Majoritatea absolută dintre beneficiari și-au reînnoit, în anul 2019, certificatele cheilor publice pe care le dețineau.

Primarii a 82 de localități din 22 de raioane și mun. Chișinău au participat, în luna iulie, la seminarele de instruire online cu genericul „Introducere în managementul finanțelor publice locale”, organizate de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în parteneriat cu Ministerul Finanțelor.   Pe parcursul lunii iulie au fost desfășurate șapte seminare cu această temă. Majoritatea participanților la ele sunt primari, aflați la primul lor mandat. Cel mai mare număr de participanți la instruiri au fost din raioanele Telenești, Ștefan Vodă, Ocnița, Rezina, Drochia și Cimișlia.

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

Uneori, din motive obiective și subiective, întreprinderile cu diferite forme de organizare juridică, volum de vânzări și genuri de activitate sunt nevoite să suspende activitatea de întreprinzător, intenționând să reia această activitate după depășirea anumitor circumstanțe. Deși legislația permite suspendarea activității (aici nu ne referim la sistarea acesteia pe perioada stării de urgență), unii administrator/fondatori tratează stoparea activității drept suspendare a acesteia. În continuare ne vom referi la aspectele ce țin de suspendarea legală a activității de întreprinzător.   Poate întreprinderea să-și suspende activitatea pentru o anumită perioadă?

Începând cu 5 noiembrie 2018, medicii de familie vor putea depune la Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale dosarul pentru a alege una din formele de activitate propuse în cadrul noului program. Amintim că aceștia pot activa în una din următoarele forme: — cabinetul individual al medicului de familie (fondat de un singur medic de familie titular al practicii); — centrul medicilor de familie (fondat de doi și mai mulți medici de familie titulari ai practicilor); — angajat în cadrul unui prestator de asistență medicală primară existent.

În vederea susținerii activității de întreprinzător, prin actele normative au fost instituite mai multe mecanisme de susținere a mediului de afaceri pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică asupra economiei. În continuare vom menționa mecanismele de susținere destinate și aplicate inclusiv întreprinderilor individuale (întreprinzătorilor individuali) (în continuare – ÎI). Situația I. ÎI nu a avut salariați în perioada septembrie 2019- februarie 2020  

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”,  lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, au fost finanțate până în prezent 217 afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 135,7 milioane lei. În primul semestru al anului 2020 au fost creditate 70 de sub-proiecte în valoare de 40,88 milioane lei. Programul deja s-a extins în 33 de raioane ale țării și are acoperire națională prin filialele a 8 instituții financiare participante partenere.

Un deputat în Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat Curţii Constituţionale (în continuare — CC) pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003. Autorul sesizării consideră că norma contestată încalcă prevederile articolelor 6, 7, 134 și 140 din Constituție. Art. 458 din Codul de procedură penală prevede cazurile de revizuire a procesului penal încheiat prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, potrivit alin. (3) pct. 4) din articolul menţionat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută în cazul în care „CC a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă tinerii specialiști IT și viitorii absolvenți ai facultăților de profil ale instituțiilor superioare din țară să-și înceapă cariera IT în echipa CTIF, care administrează și dezvoltă cele mai mari și complexe sisteme informaționale din sectorul finanțe publice ce aparțin Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, au menirea să asigure furnizarea neîntreruptă și calitativă a serviciilor electronice pentru autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și pentru cetățeni. Doritorii de a începe o carieră IT la CTIF vor fi antrenați nu numai în realizarea unor sarcini complexe și inovatoare, dar își vor putea dezvolta mai rapid competențele necesare prin instruire individuală și vor putea avansa

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.

În perioada mai – iunie curent, peste 5,3 mii de contribuabili s-au conectat în mod automatizat la serviciile fiscale electronice prin intermediul noului sistem informațional automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului” (SIA) al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) lansat în exploatare experimentală la începutul lunii mai 2020.   Potrivit datelor Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) care a elaborat și administrează acest sistem, majoritatea absolută a utilizatorilor ce s-au înregistrat în SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” sunt persoane juridice (peste 4,5 mii), restul (842) fiind persoane fizice, inclusiv cele ce desfășoară activitate de întreprinzător profesională și activitate independentă.

Codul Muncii se completează cu un articol nou ce va reglementa programul flexibil de muncă, care va fi stabilit de către angajator de comun acord cu salariatul, la solicitarea acestuia, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unităţii sau în alt act normativ la nivel de unitate. În Monitorul Oficial din 31 iulie curent a fost publicată Legea nr. 115 din 9 iulie 2020 pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova.

 Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită specialiștii în finanțe publice să se înscrie la unul din cele două cursuri de instruire online cu genericul: „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, programate pentru luna iulie curent. Cursurile vor fi organizate în perioadele 2 – 17 iulie și 21 iulie – 5 august 2020.  

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Biroul Național de Statistică anunță, în contextul stării de urgență declarată pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 17 martie că activitățile instituției au fost ajustate. Astfel, BNS sistează relațiile cu publicul și va oferi răspuns cetățenilor la distanță, prin telefon sau poșta electronică. Întrebările sau solicitările pot fi adresate: • la numerele de telefon (022) 403 000, (022) 403 120, • expediate prin e-mail: moldstat@statistica.gov.md • prin intermediul formularului on-line.

Au mai rămas circa două săptămâni până la data-limită stabilită (31 martie 2020) pentru depunerea Declarației de avere și interese personale pentru anul 2019. Autoritatea Națională de Integritate precizează că subiecții declarării o pot depune în format electronic, prin accesarea Declarației on-line. Totodată, subiectul declarării trebuie să se asigure că are semnătura electronică valabilă și că dispune de toate documentele care certifică proveniența veniturilor ce urmează a fi declarate. Experiența anilor precedenți arată că majoritatea subiecților declarării amână momentul depunerii Declarației pentru ultimele zile, fapt care poate supraîncărca sistemul „e-Integritate” și, respectiv, poate crea incomodități suplimentare declaranților.

Serviciul Fiscal de Stat asigură restituirea sumei achitate în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită la depunerea cererii de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfășoară activitate de întreprinzător.     De restituire pot beneficia persoanele fizice-cetățeni rezidenți ai RM care au supraplată la impozitul pe venit și au prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.