Grecia estimează că economia naţională va ieşi din recesiune anul viitor, mizând pe o creştere a produsului intern brut (PIB) cu 2,9%, potrivit proiectului bugetului de stat prezentat luni. Totodată, Christos Staïkouras, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a afirmat că economia Greciei ar putea avansa chiar din acest an, cu 0,6%, după şase ani de recesiune care au determinat o reducere cu 25% a PIB-ului naţional. Proiectul de buget prevede un excedent bugetar primar de 2,9% din PIB, adică 5,4 miliarde de euro.

Ministerul grec de Finanţe a raportat venituri din taxe în scădere cu 1,28 miliarde de euro la finele lunii iulie, iar numărul total de rău-platnici la bugetul de stat a crescut la peste 2,4 milioane de persoane, informează Kathimerini.

Salariul mediu net din România, de 1.705 lei (384 euro) net pe lună este de patru ori mai scăzut decât cel al angajaţilor din Spania şi de cinci ori mai mic decât al celor din Italia sau din Germania, arată datele centralizate de ZF. Nevoia de venituri mai mari a „trimis“ peste 2,3 milioane de români la muncă în străinătate, iar fenomenul migraţiei nu va putea fi oprit, spun specialiştii.

Creditorii internaţionali ai Greciei nu doresc să ia în considerare o nouă reducere a datoriei ca un mod de a uşura povara datoriei, a afirmat duminică şeful Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), Klaus Regling, într-un interviu acordat publicaţiei elene 'Realnews', transmite Reuters. Atena se aşteaptă la noi măsuri de reducere a datoriei de la partenerii din zona euro şi de la FMI, în cursul acestui an, după ce a reuşit să-şi îmbunătăţească situaţia finanţelor şi a înregistrat excedent bugetar, scrie Agerpres.

Germania dă ajutor autorităţilor de la Paris pentru elaborarea unui pact scris prin care Franţa se angajează să facă reforme şi să reducă deficitul bugetar, în schimbul căruia Comisia Europeană să aprobe bugetul francez pentru 2015, potrivit publicaţiei Spiegel, citate de AFP. Pentru Berlin este inimaginabil ca bugetul francez pe 2015, în curs de analizare la Bruxelles, care prevede un deficitu bugetar de 4,3% din PIB, cu mult peste limita europeană de 3%, să fie respins, a relatat publicaţia germană, citând surse apropiate guvernului condus de Angela Merkel.

Antreprenorul Nicolae Marian este primul moldovean care dat dovadă de mult curaj atunci când a pornit o afacere cu reptile din cele mai veninoase. Deși de profesie este apicultor, omul de afaceri a decis să îmblânzească nu albinele, dar viperele cu corn din vara anului 2014. Timp de doi ani, Nicolae a fost plecat peste hotare unde a studiat totul despre reptile. Ulterior, acesta și-a găsit un partener în România alături de care a început să pună pe roate această afacere.

Miliardarul britanic Richard Branson, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din lume, susţine că angajaţii ar trebui să-şi poată lua concediu atât timp cât doresc ei şi că o astfel de măsură nu ar afecta compania la care aceştia lucrează. Fondatorul Virgin Group, care se ocupă de diverse afaceri, de la companii aeriene la telefonie mobilă, a scris într-un extras din noua sa carte, care se va numi «The Virgin Way: Everything I know About Leadership/Stilul Virgin: Tot ce știu despre leadership», că angajatul trebuie să fie cel care decide de cât timp de odihnă are nevoie, informează Daily Mail.

Principalele acţiuni europene au deschis tranzacţiile de luni în uşoară urcare, în timp ce investitorii aşteaptă noi date privind economia Statelor Unite, pentru indicii legate de momentul în care dobânda de politică monetară ar putea fi crescută, informează Bloomberg. Indicele Stoxx Europe 600 a crescut cu 0,1%.Indicele a înregistrat un declin de 1,8% săptămâna trecută, pe fondul evaluărilor realizate de investitori în legătură cu starea economiei zonei euro şi cu măsurile de stimulare luate de Banca Centrală Europeană.

Mai întâi, o ceașcă de...stres Ziua unui angajat de oficiu începe ca la toți, cu alertă. Mai întâi – cu cea a deșteptătorului. Apoi, cu graba pregătirilor pentru serviciu și, la unii, a copiilor pentru școală sau grădiniță. Cu traficul mare sau maxi-taxiul ce întârzie să vină. Ajuns la serviciu descoperă că planurile făcute de cu seară pentru această zi de muncă se schimbă. Apare o ședință ad hoc, sună telefonul sau vreun proiect cu „ieri” termen limită.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Datoria publică a Franţei a urcat la nivelul record de 95,1% din PIB în trimestrul doi din 2014, depăşind nivelul de 60% din PIB stabilit de UE, subliniind problemele cu care se confruntă Guvernul în gestionarea finanţelor publice cu o zi înainte de prezentarea bugetului pe 2015, transmit RFI şi Reuters. În perioada aprilie-iunie 2014, datoria publică a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de euro, ajungând la 95,1% din PIB, de la 94% din PIB în primul trimestru al anului, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee).

Premierul grec Antonis Samaras a anunţat că va reduce taxele implementate în perioada de vârf a crizei fără să aştepte aprobarea creditorilor internaţionali, aşa zisa “troică” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Premierul a spus că taxa pe păcură, combustibil folosit pentru încălzirea locuinţelor, va fi redusă cu 30%. în bugetul pentru anul viitor. Taxa de solidaritate pe veniturile contribuabililor va fi de asemenea redusă.

În noile reglementări contabile, noțiunea de ”semnificație” este privită sub prisma conceptului disilabic, cum ar fi „informație semnificativă”, „informație nesemnificativă”, „eroare semnificativă”, „prag de semnificație” etc. Aceste noțiuni sunt noi pentru contabili1, astfel, în practică apar multe semne de întrebare în ceea ce privește stabilirea elementelor semnificative și a criteriilor pentru determinarea pragului de semnificație.

Menţinerea Greciei pe linia de plutire economică va fi analizată din nou săptămâna aceasta de către Troica creditorilor internaţionali, formată din Fondul Monetar Internaţional, Banca Central Europeană şi Comisia Europeană, pe fondul temerilor că progresul monetar al Greciei este deraiat din cauza unor decizii judecătoreşti controversate, scrie The Guardian.

Autorităţile solicită plata taxei hoteliere nu doar pe noaptea de cazare, ci şi pe micul dejun inclus în oferte, ceea ce face ca impozitul să crească cu 20%, afectând profitabilitatea sectorului, susţine Radu Enache, preşedintele FIHR, dar Ministerul Finanţelor precizează că încă analizează situaţia. "În România anului 2014, la aproape şase ani de la începerea crizei economice mondiale, industria hoteliera subzistă cu mare greutate. O industrie care a fost atât de lovită de criză în 2009, pierzând aproape 25% din cifra de afaceri anuală, care nici până acum nu a fost recuperată, a fost lovită în plus de minunaţii noştri guvernanţi, în 2010, prin majorarea TVA-ului (in condiţiile în care în alte ţări din UE a fost instantaneu scăzută) la restaurante şi evenimente", a spus Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Marii producători auto europeni şi asiatici se extind în Europa Centrală şi de Est, atraşi de costurile de producţie mai mici şi de forţa de lucru calificată pe care le găsesc aici. Compania sud-coreeană Hyundai a ales pentru a construi o fabrică de faruri pentru automobile în Republica Cehă, unde produce deja maşini, în timp ce companiile germane Audi şi Opel au anunţat recent, la o zi distanţă una de cealaltă, că îşi vor majora producţia în Ungaria.

Companiile ar trebui să plătească taxe în ţările unde fac profit, apreciază Jean-Claude Juncker, fostul şef al Eurogroup şi probabil viitorul preşedinte al Comisiei Europene. El promovează introducerea unei baze unice de impozitare pentru companii şi a unui set unic de reguli etalon pentru companiile care activează în Uniunea Europeană pentru a-şi calcula profitul impozabil.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi ceilalţi oficiali ai instituţiei pregătesc o serie de posibile măsuri neconvenţionale de combatere a riscului instalării unei inflaţii scăzute pentru o lungă perioadă de timp, de la dobânzi negative la lichidităţi destinate băncilor.

Atragerea clienţilor ţine de fiecare antreprenor în parte, de fiecare companie, însă, de multe ori, investitorii te întreabă cum poţi să atingi anumite graniţe în ceea ce priveşte numărul lor. Te întreabă cum poţi obţine 100, 1.000 sau 10.000 de clienţi. Primul pas în această situaţie este înţelegerea nevoilor clienţilor. Trebuie realizate două seturi complet diferite prin care le poţi potoli «setea».

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.