În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

 Conform prevederilor art. 211 alin. (9) din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior, produsele alimentare care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative stipulate în contractele de livrare a produselor, dar care au devenit neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar, inclusiv prin expirarea datei-limită de consum/datei durabilităţii minimale a acestora, nu pot fi returnate furnizorului. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar.

Prima ședință a Clubului antreprenorilor onești va avea loc pe 16 iunie 2021, comunică Ministerul Finanțelor. Acesta este creat pentru formarea unei culturi antreprenoriale bazate pe principii de conformare, de onestitate și respect reciproc între mediul antreprenorial și organele responsabile de asigurarea conformării fiscale și vamale a contribuabililor.   Clubul antreprenorilor onești este un efort comun al Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham Moldova), Junior Chamber International Moldova (JCI) și FINEDU.  

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

Companiile din Republica Moldova menționează că lipsa forței de muncă calificate se resimte tot mai acut și solicită suportul autorităților în aplicarea unor mecansime de stimulare prietenoase angajatului. În acest context, astăzi, 12 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat un studiu asupra stimulării salariaților pentru practicarea sportului și participarea la diverse activități culturale și facilitarea activității companiilor care investesc în sport, prin intermediul stimulentelor fiscale atât pentru agenții economici care stimulează salariații în practicarea sportului, cât și a companiilor care investesc în sport.

În Convenția colectivă la nivel de ramură pentru anii 2017-2020 negociată între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură au fost operate modificări, aceasta fiind extinsă și pentru perioada anilor 2021-2025. Acordul adițional nr. 2 cu privire la modificările și completările Convenției respective a fost publicat în Monitorul Oficial din 5 martie curent.   Astfel, Convenția prevede că, în caz de reorganizare, schimbare a tipului de proprietate sau a proprietarului entității urmează a fi respectat dreptul salariaților la informare și consultare.

Procedura de nimicire a documentelor contabile, după cum se cunoaște, este prevăzută în Ordinul nr. 57 din 27.07.2016 al Serviciului de Stat de Arhivă (Ordinul nr. 57/2016), prin care a fost aprobat Indicatorul documentelor-tip și al termenelor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova (în continuare – Indicatorul documentelor-tip). Prezentul Indicator al documentelor-tip stă la baza stabilirii termenelor de păstrare și pentru nimicirea documentelor organelor administrației publice, pentru organizațiile și întreprinderile din Moldova,inclusiv, organizațiilor obștești.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

În anul 2020, micii producători agricoli din țara noastră (care au în folosinţă terenuri agricole cu suprafaţa mai mică de 10 ha)  au recoltat 275 mii tone de culturi cerealiere și leguminoase, potrivit publicației statistice oferite de Biroul Național de Statistică. Indicatorul este de peste două ori mai mic comparativ cu cel înregistrat în anul 2019, când recolta globală a culturilor cerealiere și leguminoase a constituit 579,1 mii tone.   La începutul anului 2020 producătorii dețineau în total 2227,9 mii ha, dintre care 912,8 mii ha aparțineau întreprinderilor și organizațiilor, 335,8 mii ha – gospodăriilor populației (loturi pe lângă casă și grădini) și 601, 8 mii ha – gospodăriilor țărănești (de fermier).

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

Începând cu anul 2021, în Republica Moldova nu se va mai aplica uzanța de a folosi orarul de vară și modificarea orei sezoniere în luna  martie și luna octombrie a fiecărui an, iar ora locală se stabilește UTC/GMT +03:00.   În Parlamentul RM la data de 6 aprilie 2021 a fost înregistrată inițiativa legislativă prin care este propusă renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. În nota proiectului este făcută trimitere la Rezoluția 2017/2968 a Parlamentului European, prin care acesta a solicitat Comisiei Europene să realizeze o evaluare temeinică a Directivei 2000/84/CE privind dispozițiile referitoare la orarul de vară, fiind scoase în evidență unele efecte negative asupra sănătății umane, în ceea ce privește aplicarea orarului de vară.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Volumul total al veniturilor obținute de prestatorii serviciilor poștale în anul precedent a constituit circa 354,3 mil. lei și s-a diminuat cu 12% față de anul 2019, potrivit Raportului statistic privind evoluția pieței de comunicații poștale în anul 2020, publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Cea mai mare rată de scădere a fost înregistrată la veniturile obținute din publicitatea prin poștă (-75,8%), care au constituit 665 mii lei, dar și la veniturile realizate din trimiterile de corespondență (-34,4%), înregistrând 143,4 mil. lei. În același timp, veniturile obținute din livrarea coletelor poștale au crescut până la 76,8 mil. lei (cu 33,4%), iar cele realizate din trimiterile rapide (Express) s-au majorat cu 5,4%, însumând 116,7 mil. lei.

Prin Legea nr. 141 din 16 iulie 2020 (în vigoare din 14 septembrie 2020) pentru modificarea Legii insolvabilității nr. 149/2012 au fost operate modificări și completări la Legea nr. 149. Potrivit prevederilor art. 17 lit. g) în redacția nouă, la cererea introductivă a debitorului se anexează dovada notificăriii Serviciului Fiscal de Stat.   La rândul său, și art. 20 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149 stabilește că la cererea introductivă a creditorului se anexează dovada notificării SFS despre intenția de a depune cerere introductivă, cu excepția cazului în care cererea introductivă a fost depusă de către autoritatea fiscală.

Statutul juridic al personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic din domeniile cercetării și inovării se stabileşte de organizaţie în funcţie de profilul şi domeniul ei de activitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ și organizaţiile

Notificările și înștiințările participanților la procesul insolvabilității, precum și dispozitivul  hotărârilor şi al încheierilor instanței de insolvabilitate se vor publica în Registrul cauzelor de insolvabilitate.   În Monitorul Oficial din 14 august 2020 a fost publicată Legea nr. 141 din 16.07.2020 pentru modificarea Legii insolvabilității.  

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica fiscal și vamală pe anul 2023) vin cu intervenții și la capitolul taxei pe valoarea adăugată, principalele fiind prezentate în continuare în format comod pentru contribuabili. Astfel, oferim redacția precedent a prevederilor CF, modificările operate, conținutul în vigoare a articolelor modificate, precum și scurte comentarii ce țin de aplicarea noilor prevederi.