Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare un proiect de lege ce prevede eliminarea dificultăților la obținerea permiselor de ședere a investitorilor străini. Reamintim că ultimele modificări ale cadrului legal în domeniul migrației de muncă au avut loc în anul 2017, când a fost optimizat numărul de proceduri și acte permisive. În același timp, analiza și evaluarea legislației în vigoare la capitolul dat a constatat deficiențe practice în aplicare, precum și lipsa unor prevederi clare pentru anumite categorii de străini, cum ar fi administratorii străini ai companiilor nou create sau administratorii companiilor necomerciale etc.

Legea prin care au fost operate modificări în Legea cu privire la tichetele de masă a fost publicată în Monitorul Oficial din 27 martie curent. Prima modificare ține de completarea acesteia cu două noțiuni noi — loc de muncă de bază și zi lucrătoare. Astfel, în sensul Legii nr.166, locul de muncă de bază al salariatului este cel unde durata normală a timpului de muncă constituie nu mai puțin de 6 ore pe zi.

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

Sustenabilitatea și transparența investițiilor în sănătate, asigurarea dezvoltării sectorului de sănătate prin atragerea și menținerea investițiilor, consolidarea mecanismelor strategice de contractare a serviciilor medicale pentru eficientizarea utilizării fondurilor pentru sănătate au fost discutate ieri, 11 mai, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul unei reuniuni de experți la nivel înalt. Sectorul privat să participe la reforma sistemului medical

În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (în continuare – Legea nr. 166). Aceasta reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unitățile comerciale/de alimentație publică.

Proiectul ce are drept scop reducerea presiunii sancționatorie asupra business-ului a fost din nou discutat în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, acesta fiind prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Discuțiile au avut loc în urma solicitării ca autoritățile implicate să remită propuneri de îmbunătățire a proiectului. Astfel, 13 instituții au remis avizele asupra proiectului.

Ministerul Justiţiei propune spre consultare un proiect de lege ce prevede instituirea unui mecanism de liberare de răspundere penală în cazul infracțiunilor care nu au fost săvârșite prin aplicarea constrângerii psihice, fizice și care nu s-a soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei, nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat sau organizație criminală.

Cele mai importante aspecte ce țin de mediul de afaceri din proiectul care vine să reducă presiunea sancționatorie asupra business-ului au fost discutate în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Ședința, prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a fost organizată cu scopul de a evidenţia prevederile proiectului care cad sub responsabilitatea ministerului, dat fiind faptul că la 5 februarie s-a decis separarea acestuia în două părți – aspectele ce vizează mediul de afaceri, de care se va ocupa Ministerul Economiei și Infrastructurii și cele ce țin de competența organelor de urmărire penală, ce vor fi gestionate de Ministerul Justiției.

Vă solicităm să confirmați lipsa necesității de a calcula, achita precum și primi orice permisiuni

În Monitorul Oficial, nr. 383-388 din 3 noiembrie curent, a fost publicată Legea pentru ratificarea Acordului de consultanţă dintre Guvernul Republicii Moldova şi Corporaţia Internaţională Financiară (IFC), precum şi decretul privind promulgarea ei.

Conform informațiilor publicate de Bursa de Valori a Moldovei, instrumentele financiare a câtorva Societăţi pe acţiuni au fost incluse în planul de negocieri pe piaţa reglementată, care au avut loc pe 29 august curent. În listă sunt incluse acțiunile a două bănci comerciale — BC Moldova- Agroindbank SA şi BC Banca de finante si comert SA.

Peste 120 de agenți economici din Republica Moldova și Republica Belarus au participat la Forumul de afaceri moldo-belarus, care s-a desfășurat la Minsk. Participanții la reuniune au fost salutați de către Prim-ministrul Pavel Filip și Vicepremierul Republicii Belarus, Mihail Rusîi.

Vizita fiscală, în conformitate cu prevederile art. 129 pct. 111) din Codul fiscal (CF), reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, inițial, contribuabilul trebuie să înțeleagă că vizita fiscală nu reprezintă în sine un control fiscal și nu produce efectele juridice ale unui control fiscal.

Analiza creșterii economice din Moldova, prezentată de Centrul analitic independent Expert-Grup în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a conferinţei MEGA şi conține realizările pentru anul curent și prognoze pentru anul 2018. Actul conţine analiza pe domenii: Oferta internă, Cererea agregată, Prețuri și politica monetară, Piața muncii, Finanțele publice, Sectorul bancar și Comerțul extern.

Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect ce se referă la reorganizarea Întreprinderii de Stat „Fintehinform” în Instituţia Publică „Centrul de Excelență în Finanțe și Tehnologii Informaționale”, în subordinea Ministerului Finanțelor, care, ulterior, va absorbi Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” şi Întreprinderea de Stat „Vamservinform”.

Companiile din Europa de Est se confruntă cu perspectiva diminuării profiturilor în condițiile în care modelul lor de business, bazat pe mâna de lucru ieftină și abundentă, este restructurat din temelii. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, rata șomajului este la cel mai scăzut nivel de după 1991, iar peste două mil. de polonezi lucrează peste hotare, ceea ce forțează companiile să ofere salarii mai mari și să investească în programe de pregătire pentru tehnologiile de ultimă oră.

Rezultate implementării soluțiilor din Planul de acţiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021, prezentarea acţiunilor întreprinse de către Ministerul Economiei pentru implementarea ghişeului unic de eliberare a actelor permisive şi optimizarea serviciilor, la compartimentul cost-calitate, ce derivă din crearea Agenției Serviciilor Publice (ASP) au fost puse în discuţii în cadrul şedinţei grupului de lucru a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Evenimentul a avut loc pe data de 13 iulie curent.

Incontestabil, orice problemă poate fi rezolvată sau chiar prevenită prin intermediul unui dialog, când părţile sunt gată să audă şi să fie auzite, să accepte poziţia argumentată a interlocutorului, să avanseze și, uneori, să cedeze. În Republica Moldova o platformă de dialog deschis şi eficient este Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, care oferă posibilitate reprezentanţilor instituţiilor de stat, mediului de afaceri şi celui academic să găsească soluţii pentru depăşirea problemelor. Despre realizări şi planuri am discutat cu Ion Lupan, Şeful Secretariatului Consiliului Economic.

Numărul actelor permisive pentru inițierea și desfășurarea afacerilor se va reduce cu 150, potrivit proiectului modificărilor în mai multe acte legislative în vigoare, aprobate de Guvern în şedinţa de astăzi, 12 iunie.