Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Începând cu 01.01.2024 în venitul brut conform lit. c2) art. 20 din CF în redacția Legii nr. 212 din 20.07.2023 (Lege nr. 212/2023) nu se includ cadourile în natură (inclusiv vouchere) primite de către salariați, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia zilelor de sărbătoare nelucrătoare conform

Potrivit prevederilor art.128 din Codul muncii și art.2 din Legea salarizării nr.847/2002, salariu reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată. 

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

În Republica Moldova, angajarea salariaților este reglementată strict printr-un cadru legislativ complex, ce vizează atât relațiile de muncă, cât și asigurarea securității și sănătății la locul de muncă. Respectarea acestor norme este esențială pentru a preveni sancțiunile legale și

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Conform art. 1 din Codul muncii (CM), angajator  este  persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor CM, iar salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.   Definiția contractului individual de muncă este oferită în art.45 din CM și reprezintă înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

În ianuarie-martie anul 2024, câștigul salarial mediu lunar brut, la unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 13 170,3 lei, fiind în creștere cu 14,7% față de indicatorii înregistrați în primul trimestrul al anului trecut și cu 1,7% mai mic

Din 1 ianuarie 2023, se stabilește salariul minim pe ţară în cuantum de 4 mii lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 23,67 lei pe oră. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea pct. 1 din HG nr. 670/2022 a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 17 noiembrie anul curent.

Conform articolului 56 alin. (3) din Codul muncii, contractul individual de muncă se întocmește în scris, în două exemplare (unul pentru angajator, unul pentru salariat) și se semnează de către părți, fie cu semnătură olografă, fie cu semnătură electronică avansată calificată.

Astăzi, 19 noiembrie 2021, în MO al RM a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 574 din 11 noiembrie 2021 prin care au fost aprobate formularul și modul de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației prin vaccinare anti-COVID-19 (GCS-2021). Aprobarea actului normativ menționat este condiționată de instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 a măsurii privind acordarea salariaților a două zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare

Organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, precum şi anumite particularităţi ale regimului juridic privind iniţierea şi desfăşurarea acestor activităţi pe teritoriul Republicii Moldova sunt reglementate

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut în trimestrul I al anului curent a constituit 9560,8 lei, fiind în creștere cu 12,9 % față de trimestrul I din anul 2021, dar în scădere cu 2,1% față de trimestrul IV, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar în primele trei luni ale anului curent a constituit 8190,6 lei lunar (cu 9,7% mai mult față de trimestrul I 2021), iar în sectorul real – 10054,2 lei (în creștere cu 13,7%).

Mai multe modificări au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025 în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Modificările respective au fost aprobate prin Legea nr. 305 din 19 decembrie 2024 și publicate în Monitorul Oficial din 31 decembrie 2024 (Nr.564-568/9502-9506).

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale vine cu precizări legate de regimul de muncă în ziua de 10 mai, în contextul mai multor solicitări parvenite din partea angajatorilor și salariaților.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind eliminarea reglementărilor excesive în sectorul privat, elaborat în colaborare cu alte ministere și autorități publice, comunitatea de afaceri, cu suportul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și partenerilor de dezvoltare (OPTIM/Helvetas, UNDP, USAID/MISRA, USAID/RCRA) în scopul facilitării activității de antreprenor prin eliminarea barierelor birocratice și diminuarea deficitului forței de muncă pe piața internă.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Conform prevederilor Modului de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul la stabilirea diferenței de salariu şi plăților compensatorii, aprobat prin HG nr. 1231/2018 (anexa 6), plata compensatorie se va determina ca diferență dintre suma de 4 mii lei şi salariul lunar calculat în condițiile Legii nr.270/2018 şi se va recalcula proporțional timpului efectiv lucrat.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate