În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

O persoană fizică cetăţean a obţinut în anul 2017 venituri doar sub formă de salariu de la „G” S.R.L. Salariul a fost obţinut pentru munca efectuată în perioada august decembrie 2017. În urma calculelor efectuate, ca urmare a neutilizării totale a scutirilor la care avea dreptul, cetăţeanul a depistat că, dacă ar fi prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, suma impozitului pe venit ar fi fost cu 800 lei mai mică. Poate persoana obţine restituirea acestui impozit dacă nu a prezentat până la 2 mai Declaraţia și ce urmează să întreprindă în acest caz?

Pe parcursul perioadei martie-aprilie 2018 întreprinderea nerezidentă „W” (rezidentă a României) a efectuat donaţii sub formă de material săditor (butaşi, puieţi, seminţe) în folosul entităţii rezidente a R. Moldova „A” S.R.L. Care sunt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit ale entităţii rezidente?

Deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente fondului de salarizare estimate de SFS în cadrul controlului fiscal privind corectitudinea calculării salariului Conform Programului de conformare voluntară pentru anul 2019 a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), segmentele prioritare propuse pentru monitorizate în anul curent de către SFS sunt: — construcția; — agricultura; — restaurantele și alte activități de servicii de alimentație; — transportul; — servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; — întreținerea și repararea autovehiculelor; — comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Întreprinderea a beneficiat de un bilet de tratament balneosanatorial. Din partea Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost emisă o factură în suma pe care a alocat-o pentru acest bilet. Cum se reflectă în evidenta contabilă aceasta factură?

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Stimați cititori, Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” a decis să reia publicarea digest-ului săptămânal cu trecerea în revistă a celor mai apreciate de Domniile Voastre articole, evenimente sau tematici. Totodată, această sinteză va permite să nu omiteți informații importante pentru contribuabili, în cazul în care, într-o zi oarecare, nu ați reușit să consultați pagina noastră și vă oferă posibilitatea, în comentarii, să propuneți tematici ce merită, în viziunea Dvs., a fi dezvăluite pe paginile noastre.

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

Agentul economic a procurat un imobil cu patru etaje, cu scopul de a-l da în locațiune. Ulterior, primele trei etaje au fost date în locațiune, iar ultimul etaj, din lipsa de locatari, a fost vândut altui agent economic. Dat fiind faptul că etajul vândul din imobilul menționat nu a fost utilizat în activitatea de întreprinzător, se va considera acesta ca activ de capital?

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Potrivit art. 141 alin. (2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

Persoana fizica Z desfășoară activitate profesională în sectorul justiției prin intermediul cabinetului avocatului. Totodată, pe parcursul anului acesta obține venit din darea în arendă sau locațiune a proprietății imobiliare unui agent economic. Apare obligația de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoana fizică? Dacă da, prin care declarație privind impozitul pe venit își va declara obligațiile fiscale?

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Agenții economici vor beneficia de deducerea cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor ucenicie, în condițiile și în modul stabilite de Codul fiscal. Astfel, entitățile care inițiază programe de instruire profesională și încadrează ucenici în activitatea sa (în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă), pe perioada derulării contractului vor aplica facilitatea respectivă, cu excepția perioadei în care raporturile sunt suspendate. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului Legii uceniciei. Proiectul are ca scop reglementarea modului de formare profesională la locul de muncă și ucenicie în învățământul dual.

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se consideră sursă de venit impozabilă.

1. (29.2.10.3) Cum se determină impozitul pe venit în cazurile cînd persoana fizică obține venit de la înstrăinarea și/sau transmiterea în locațiune a proprietății ce îi aparține (inclusiv mai multe bunuri imobiliare) care anterior au fost obținute din contracte de investiții? Apare obligația în acest caz de a se înregistra сa întreprinzător individual sau sub o altă formă organizatorică juridică?

Din 1 ianuarie 2020, gestionarea contingentului tarifar la importul de carne din Uniunea Europeană în regim preferențial clasificat la pozițiile tarifare 0203 și 0207 va fi asigurată de Serviciul Vamal prin intermediul SIIV „Asycuda WORLD”. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modul de administrare a contingentului tarifar la importul de carne, propus pentru consultări publice de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform autorilor proiectului, acesta a fost elaborat în urma unor sesizări din partea mediului de afaceri despre fluctuația nejustificată a prețurilor la carne (materie primă), precum și celor ce țin de aplicarea unor practici neloiale din partea traderilor în procesul de import și realizare a cărnii (preponderent de porc și de pui).