Principiul taxării inverse este aplicat de subiecții impunerii care procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149/2012 (în continuare – întreprindere în proces de insolvabilitate),

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2022 inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării cerințelor legislației, 97 controale, dintre care 64 în domeniul raporturilor de muncă, 21 – a securității și sănătății în muncă, 11 – complexe și 1 – în domeniul migrației de muncă. Din numărul total de controale efectuate 56 au fost planificate (51 – în sectorul public și 5 – în sectorul real) şi 41 – inopinate (15 – în sectorul public și 26 – în sectorul real).   În rezultatul acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 756 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv 500 – în domeniul raporturilor de muncă

Inițiativa legislativă cu privire la atribuirea Agenției Achiziții Publice a funcției de a constata încălcarea regulilor de inițiere şi desfășurare a procedurilor de achiziții publice (prevăzute la art. 3271 din Codul contravențional (CC)) a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 16 februarie curent.    Autorii inițiativei justifică necesitatea operării modificării prin faptul că, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la CC aprobate prin Legea nr. 295/2017, a fost modificat art. 402 din CC, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Condițiile de beneficiere de reducerea amenzii aplicate în funcție de tipul acesteia Legislația Republicii Moldova prevede diferite tipuri de sancțiuni, printre care și sancțiunea cu amendă. Amenda este acel tip de sancțiune care poartă caracter economic, pecuniar și, pe lângă scopul de corectare și reeducare a persoanei care a săvârșit încălcarea, are și impact financiar asupra acesteia. În acest sens, legislația prevede și dreptul persoanei care este amendată de a beneficia de reducerea acesteia dacă întrunește condițiile impuse.

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

Se restituie TVA aferentă investițiilor capitale, în cazul în care are loc reparația capitală a imobilului luat în locațiune, în partea în care cheltuielile de reparație depășesc 15% de la valoarea locațiunii? În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(11) din Codul fiscal (CF), prin derogare de la prevederile alin.(1), agenții economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservare, ci doar pentru clădirile de producție care sunt date în exploatare şi utilizate conform destinației lor finale.

Articolul 103 din Codul fiscal, conține prevederi privind categoriile de livrări de mărfuri și servicii pentru care se aplică scutirea de TVA fără drept de deducere. Totodată, regimul fiscal al TVA aferent livrărilor de mărfuri și servicii care sînt scutite de TVA fără drept de deducere conform articolului menționat, urmează a fi examinat și stabilit prin prisma tuturor circumstanțelor specifice în care acestea se realizează.

În Monitorul Oficial din 12 noiembrie curent Serviciul Fiscal de Stat a publicat comunicatul cu privire la selectarea persoanelor pentru efectuarea evaluării bunurilor sechestrate de către SFS.   Selectarea persoanelor pentru efectuarea evaluării bunurilor sechestrate de către SFS se efectuează în temeiul art.203, alin (3) din Codul fiscal, potrivit căruia pentru efectuarea evaluării bunurilor şi comercializarea lor la licitaţie, Serviciul Fiscal de Stat selectează persoanele care dispun de licenţă pentru activitatea respectivă, încheie cu ele contracte şi le repartizează materialele pentru evaluare.

În Monitorul Oficial din 8 octombrie curent Ministerul Economiei a publicat Ordinul nr. 138 din 29 septembrie 2021 cu privire la aprobarea standardului ocupațional Casier în sala de comerț (codul CORM006-14: 523003). Acesta a fost emis în conformitate cu Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale, aprobată prin HG nr. 678/2020.   Standardul stabilește atribuțiile de bază, condițiile de muncă, riscurile profesionale, echipamentele și utiliajele necesare în procesul de lucru, perspectiva pe piața muncii și tendințele de viitor în domeniu.

 Conform art. 17 din Codul fiscal, veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale moştenitorului după acceptarea succesiunii.      Potrivit art.44 alin.(1) și (2) lit.a) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidenţă – contabilitatea de casă, conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub altă formă.

În cadrul sistemului „e-Factura” sunt situații în care Furnizorii emit facturi fiscale electronice și acestea nu parvin prin ciclul lung către Cumpărători. La indicarea codului fiscal al Cumpărătorului se afișează mesajul precum că contribuabilul nu utilizează sistemul „e-Factura”, deși acesta emite și recepționează facturi fiscale prin intermediul sistemului și facturile fiscale nu se afișează la Cumpărător în statutul „Finisate”, chiar dacă au fost remise de Furnizor prin ciclul scurt. În continuare explicăm cauza și pașii parcurși eronat de către utilizatorii sistemului „e-Factura”, fapt ce generează problema enunțată.  

Conform art. 5 pct. 5) Cod fiscal, rezident în scopuri fiscale este:

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA, a fost completată cu încă opt agenți economici. În Monitorul Oficial din 22 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 142 din 18 octombrie 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr.66/2010.

Începând cu 21 iunie 2023, în contextul modificărilor operate la Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, legiuitorul permite persoanelor fizice cetățeni de a desfășura în baza patentei de întreprinzător două genuri de activitate noi, incluse în Anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare – Lege) și anume:

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

În vederea beneficierii de scutirea de plata impozitului pe venit, de comun cu alte condiţii stabilite de art. 52 alin. (2) din Codul fiscal, organizaţia necomercială urmează să nu folosească mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale sau a altor plăţi reglementate de legislaţia muncii, îndreptate în favoarea acestuia.

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 martie 2022, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor au publicat Ordinul comun (nr. 118 din 24 februarie 2022/nr. 31 din 24 februarie) cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituțiile de învățământ. În continuare vă oferim posibilitatea de a lua cunoștință de prevederile documentului. În temeiul art. 136 alin. (1) lit. b), art. 145 alin. (1) lit. c) din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014 (Monitorul

În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.