Antreprenorii care încearcă să facă economii din impozite pot recurge la oazele fiscale off-shore. Dar mai există o variantă de lucru: Olanda. Vecinul de la vest al Germaniei propune firmelor o fiscalitate derizorie. «De ce să rătăceşti prin depărtări când binele îţi stă atât de-aproape?». Aşa se întreba Goethe — şi sigur nu se referea la Olanda; şi nici la modalităţile de ocolire a fiscului. Pentru oamenii de afaceri din Germania, alternativa la îndepărtatele oaze fiscale este chiar dincolo de prima graniţă — în Olanda.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a ţinut astăzi o conferinţă de presă, la care i-a informat pe reprezentanţii instituţiilor media despre activitatea SFS pe parcursul perioadei de 100 de zile de la numirea sa în funcţie. În cadrul evenimentului, Ion Prisăcaru a menţionat că, potrivit sloganului IFPS — „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului” -, comunicarea permanentă şi deschisă cu instituţiile media, în calitate de cel mai sigur şi de încredere mijloc de dialog şi informare a societăţii noastre, este un pilon al strategiei de reformare şi modernizare a Serviciului Fiscal de Stat.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 3) şi 6) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător, reprezintă livrare impozabilă cu T.V.A.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

Această Conferinţă a reunit administraţiile fiscale, mediul academic şi practicienii fiscali din întreaga lume pentru a împărtăşi experienţa şi a extinde înţelegerea tendinţelor emergente şi a provocărilor în administrarea fiscală. Tema acestui eveniment a fost „Administrarea fiscală: afacere riscantă” şi a avut ca scop să exploreze abordările internaţionale într-o serie de aspecte de administrare şi conformare fiscală, inclusiv reforme, riscuri şi schimbări

Codul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014 are modificari privind impozitarea profitului, veniturilor si microintreprinderilor, TVA, accize, constructii speciale si redevente. Impozitul pe profit Actul normativ prevede scutirea castigurilor de capital, prin:

Parlamentul a adoptat în lectură finală un proiect de lege care prevede modificări şi completări la Legea cu privire la patenta de întreprinzător, comunică MOLDPRES. Potrivit modificărilor aprobate, plafonul veniturilor din vînzările anuale pentru titularii de patentă se va majora de la 100 de mii pînă la 300 de mii de lei. Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, a declarat că proiectul mai prevede dreptul titularilor de patentă de a activa în spaţii de pînă la 30 de metri pătraţi, spre deosebire de prevederile legale actuale conform cărora suprafaţa admisă era de 12 m pătraţi. Totodată, va fi permisă activitatea în pavilioane, gherete, tonete, şi nu doar în tonete cum era pînă în prezent.

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.

Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

Fondul Monetar Internaţional a fost reprezentat la masa rotundă de către Norman Gillanders, expert în domeniul administrării fiscale. Potrivit lui, oamenii de afaceri îşi doresc să facă profit şi să plătească impozite pentru a dormi liniştit. Însă ei trebuie ajutaţi să o facă printr-o administrare fiscală „nedureroasă”, epitet care se referă şi la politica fiscală, în general. Procedurile indolore se rezumă la predictibilitatea şi consecvenţa în politicile fiscale promovate la simplitatea procedurilor fiscale, care să comporte costuri mici de conformare la reguli şi cerinţele Serviciului Fiscal, la acţiunile inspectorilor fiscali, şi o administrare echitabilă şi etică. Toate acestea se încadrează în limitele conceptului de „bun simţ” într-o relaţie şi sunt simplu de realizat.

Serviciul Fiscal de Stat tinde spre implementarea unor servicii noi, utile, capabile să satisfacă cerinţele şi preferinţele contribuabililor, dar în acelaşi timp să consolideze şi să simplifice cooperarea acestora cu autorităţile fiscale. Astfel, la data de 23 iulie curent a avut loc conferinţa de presă cu ocazia lansării serviciului electronic „Comanda on-line a formularelor tipizate”.

Fiind calificate ca export de servicii, în conformitate cu art. 104 alin. a) din Codul Fiscal, acestea se impun cu T.V.A. la cota zero. Ţinînd cont de prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, pentru aceste servicii nu avem obligația de eliberare a facturii fiscale. Pentru asigurarea constatării venitului în evidența contabilă şi a documentării tranzacției economice compania poate să elibereaze invoice (factura) beneficiarului de servicii (nerezident)?.. Ţinînd cont de obligațiile stabilite de art. 1181 din Codul fiscal, privind înregistrarea facturii fiscale în Registrul electronic al facturilor fiscal, trebuie de înregistrat în Registrul dat invoiceul? Pentru determinarea regimului fiscal de aplicare a T.V.A. pentru serviciile prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, urmează a fi stabilit locul livrării. În acest sens, Codul fiscal, la articolul 111 „Locul livrării serviciilor”, acordă stipulări exprese, indicînd concret serviciul și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate – locul fiind stabilit ca locul sediului persoanei ce acordă serviciul (alineatul (2) al art. 111 din Codul fiscal).

Sistemul de drept sau legislaţia implică complexe proceduri de elaborare, aprobare şi executare a normelor de drept cuprinse în acte normative cu diferită forţă juridică. Un element important, în aspectul asigurării principiilor legalităţii şi previzibilităţii, se referă la interpretarea şi aplicarea uniformă a normelor de drept. Acest moment este destul de sensibil în cazul aplicării legislaţiei fiscale, în special, datorită faptului că sunt atinse diferite interese cu caracter material atît a statului, cît şi al contribuabililor. Conform art. 56 din Constituţia Republicii Moldova „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Aceste prevederi constituţionale implică echitate atît în promovarea politicilor fiscale, cît şi în exercitarea administrării fiscale. O problemă cheie se referă la corelaţia dintre interpretarea (explicarea) şi aplicarea legislaţiei fiscale, precum şi limitele de acţiune a organelor fiscale în acest proces.

În același timp, în conformitate cu anexa la Titlul VII al Codului Fiscal, baza impozabilă a obiectului impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului îl constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor, în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi. În legătură cu redacțiile sus-expuse referitoare la articolul 291 din Codul Fiscal, solicităm să ne explicați care este baza de impozitare aferentă taxei pentru amenajarea teritoriului?

De menționat că, în conformitate cu prevederile art. 84, alin. (3) din Codul Fiscal, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central transferă la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de subdiviziune, conform datelor din evidenţa financiară a acesteia pe anul precedent.

La Forum au participat reprezentanţi din 11 ţări membre ale OCEMN (Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Ucraina), 13 state cu statut de observator (Republica Arabă Egipt, Republica Austria, Republica Belarus, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Italia, Republica Polonia, Republica Slovacia, Republica Tunisia, SUA, UE) şi 1 organizaţie internaţională – OCDE.

Două pietre de temelie a oricărei organizaţii sunt oamenii şi procesele. Dacă persoanele sunt motivate să lucreze din greu, pînă cînd procesele de lucru sunt împovărătoare şi cele neesenţiale sunt încă prezente, performanţa organizaţiei va fi una scăzută. Remodelarea proceselor de lucru (Business Process Reenginering — BPR) este cheia transformării modului în care oamenii lucrează1.

Conform art. 278 alin. (2) al Codului fiscal, baza impozabilă la impozitul pe bunurile imobiliare o constituie valoarea estimată a acestora. Evaluarea bunurilor imobiliare în scopul impozitării se efectuează de către organele cadastrale teritoriale, în conformitate cu Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 670 din 09.06.2003, şi Regulamentul cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1303 din 24.11.2004. Conform art. 48 al Regulamentului menţionat, oficiile cadastrale teritoriale prezintă organelor fiscale informaţia despre fiecare bun imobiliar, care a fost evaluat, în volumul şi în termenele stabilite de legislaţie. Totodată, potrivit art. 279 alin. (5) al Codului fiscal, reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale o dată la trei ani, în modul stabilit de Guvern. Avînd în vedere acest fapt, care este modul de stabilire a bazei impozabile pentru impozitul pe bunurile imobiliare, în cazul în care certificatele eliberate de către organele cadastrale teritoriale la data de 01 ianuarie a anului de gestiune au vechime mai mare de 3 ani? Reieşind din prevederile capitolului 3 „Evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare în scopul impozitării” al titlului VI din Codul fiscal, evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice).