În cazul în care acordarea cadourilor, premiilor și câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător, nu reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, acestea se vor impozita în conformitate cu art. 90 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, care prevede că persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, rețin în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Deși termenul de prezentare a Declarației CET18 pentru anul 2019 a fost extins până la data de 29 mai, contribuabilii adresează întrebări ce țin de sursele de venit ce urmează a fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil, precum și includerea acestuia în CET18. Una dintre aceste întrebări ține de regimul fiscal al donațiilor primite din afara RM, atât în formă monetară cât și nemonetară.

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

Conectarea primară la serviciile fiscale este cu titlu gratuit pentru toți contribuabilii obligați să utilizeze metodele automatizate, inclusiv pentru prezentarea informațiilor prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informațiilor din surse indirecte” (în continuare – SIA CISI), și NU DOAR pentru contribuabilii ce cad sub incidența art. 187 alin. 21 din Codul Fiscal.

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

Potrivit prevederilor art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția autorităților publice, instituțiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învățământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 milioane de lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din Codul fiscal.

La încetarea activității, persoana fizică rezidentă care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, în a cărei rază de activitate se află domiciliul indicat în buletinul de identitate a persoanei fizice,

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Codul Muncii se completează cu un articol nou ce va reglementa programul flexibil de muncă, care va fi stabilit de către angajator de comun acord cu salariatul, la solicitarea acestuia, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unităţii sau în alt act normativ la nivel de unitate. În Monitorul Oficial din 31 iulie curent a fost publicată Legea nr. 115 din 9 iulie 2020 pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova.

Poate persoana fizică cetățean al RM să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută – părintele său? Părintele locuiește împreună cu unul dintre copiii săi, a atins vârstă de pensionare și nu este angajat în câmpul muncii. În cazul în care persoana mai are doi frați, aceștia vor avea dreptul de a a beneficia de scutire pentru persoana întreținută – părinte?

Fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern, potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Data de 25 februarie este termenul limită de prezentare a Informației privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal și cele rambursate persoanelor fizice. Conform completărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2018, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor fizice care practică activitate independentă, sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informația respectivă.

Serviciul Fiscal de Stat asigură restituirea sumei achitate în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită la depunerea cererii de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfășoară activitate de întreprinzător.     De restituire pot beneficia persoanele fizice-cetățeni rezidenți ai RM care au supraplată la impozitul pe venit și au prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În cadrul ședinței Guvernului a fost aprobată Hotărârea cu privire la modificarea Metodologiei acordării facilităţilor tinerilor specialişti cu studii medicale şi farmaceutice plasaţi în câmpul muncii în mediul rural, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1345/2007. După cum a explicat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, acest proiect este elaborat pentru a aduce în concordanță Metodologia cu Legea nr. 169/2019 cu privire la modificarea art. 11 din Legea ocrotirii sănătăţii, prin care a fost aprobată majorarea indemnizaţiei unice pentru medici şi farmacişti.

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Magazinele nealimentare de toate tipurile cu excepția piețelor, inclusiv auto și a celor amplasate în centre comerciale sau mall-uri și-au reluat activitatea începând de ieri, 27 aprilie 2020. Activitățile cu toate tipurile de mărfuri, prin unitățile comerciale specializate vor putea fi reluate cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspândirii infecției de COVID-19.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit

1. (36.1.1.9) Are obligația persoana fizică care desfășoară activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal să achite primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? 2. (29.2.5.25) Au obligația de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit subiecții care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal?