Modalitatea de trecere în cont a sumei TVA este reglementată de prevederile art. 102 (3) din Codul fiscal. Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA, se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a f achitată pe valorile materiale, serviciile procurate ,care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA. Prorata se determi- nă prin aplicarea următorului raport: la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză. Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se refectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.

Dle Vicol, aţi comunicat la primul briefing susţinut, că printre cele trei priorităţi ale Dvs în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este îmbunătăţirea activităţii Serviciului Fiscal. Ce acţiuni planificaţi în acest sens, respectiv, pe intern și care va fi impactul lor asupra contribuabililor? Accentul în mod prioritar va fi pus pe factorul uman. Sunt multe teorii internaţionale care fac referire la importanţa care-i revine intr-un proces factorului uman. Ideea este că fiecare persoană într-o funcţie, indiferent care ar fi aceasta, are o perioada de manifestare care de obicei durează de la 3 la 5 ani, respectiv aceasta este formată din perioada de studiu, atunci când persoana e curioasă și vrea să cunoască lucruri noi, apoi urmează perioada de implementare a cunoștinţelor cu obţinerea rezultatelor așteptate, respectiv urmează ultima perioadă care poate fi calificată ca fiind cea mai vulnerabilă reiesind din faptul că persoana are senzaţia obținerii rezultatelor mari fără a depune careva eforturi speciale deoarece în conștiinţa acesteia este autoevaluarea greșită că ar cunoaște totul.

Conform autorizației respective, panoul pe parapet poate fi amplasat în mun. Chişinău, sector Centru, str. Y,111. Totodată, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, pentru efectuarea tranzacțiilor adresa respectivă se referă la sectorul Rîşcani. Pe parcursul anului 2012 agentul economic X a calculat şi a achitat taxa pentru dispozitivele publicitare la contul IFS pe mun. Chişinău, sectorul Rîşcani, în baza datelor cadastrale, reieşind din tarifele pentru publicitate din anii anteriori – 500 lei pentru un metru pătrat. Însă, avînd în vedere că la aprobarea bugetului municipal Chisinău pe anul 2012 nu a fost prevăzută această taxă, rezultă că aceasta nu trebuia achitată. Dar, odată ce taxa a fost achitată, dările de seamă respective au fost prezentate la IFS pe mun. Chişnău, sectorul Rîşcani. Astfel, în contextul celor expuse, apar următoarele întrebări: urma sau nu a fi reflectată informația despre subdiviziunile de care dispune agentul economic pe teritoriul mun. Chişinău la completarea dărilor de seamă la taxa pentru dispozitivele publicitare şi alte taxe locale;în cazul în care în anul 2013 Consiliul municipal Chişinău adoptă Decizia de stabilire a taxei pentru dispozitivele publicitare, la contul cărui sector ar trebui să transfere această taxă pentru obiectul amplasat pe strada Y,111? În pofida fapului că, agentul economic X a obţinut în anul 2012 Autorizaţia de construire și amplasare a publicităţii exterioare, cu termenul de valabilitate de la 01.06.2012 pînă la 01.06.2013, pentru perioadele fiscale corespunzătoare anului 2012 acesta nu a avut obligaţia de a calcula, achita taxa pentru dispozitivele publicitare și de a prezenta darea de seamă aferentă.

Recent, la 5 aprilie 2013, în incinta Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) a avut loc conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Contabilitatea şi Auditul în contextul integrării economice europene: progrese şi aşteptări”. La eveniment a fost prezent dl Victor Barbăneagră, viceministru al finanţelor, care a evidenţiat importanţa meritelor tuturor celor care au stat la baza reformei contabilităţii începînd cu anul 1997 şi care au efectuat un pas important pentru economia Republicii Moldova. În discursul său, dumnealui a confirmat îmbunătăţirea calităţii raportării financiare a entităţilor autohtone şi creşterea gradului de credibilitate a profesiei contabile, luînd în calcul recentele progrese precum aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (începînd cu anul 2012) şi elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate noi, conform Directivelor Uniunii Europene.

Contribuabilii, cetăţenii, mass — media sunt în aşteptarea îmbunătăţirii permanente a calităţii serviciilor fiscale, ridicarea nivelului de transparenţă şi de responsabilitate, diminuarea eventualelor costuri – aşteptări, ce trebuie să fie realizate în scopul de a menţine încrederea în sistemul fiscal şi a reduce presiunea asupra contribuabililor oneşti.

În conformitate cu prevederile paragrafului 1 din art. 15 al Acordului inclusiv în cazul în care rezidentul Federaţiei Ruse desfăşoară muncă salariată pe teritoriul Republicii Moldova doar pentru un termen de o lună de zile, venitul obţinut pentru această muncă urmează a fi impozitat în Republica Moldova la sursa de plată. În cazul în care persoana fizică cetăţean rezidentă a Federaţiei Ruse, este angajată la o întreprindere rezidentă a Republicii Moldova, dar nu desfăşoară activitatea salariată nemijlocit pe teritoriul Moldovei, plăţile efectuate în favoarea rezidentului Federaţiei Ruse, nu urmează a fi impozitate la sursa de plată în Republica Moldova.

Obligațiile date se referă la perioada 1 iulie – 31 decembrie sau 1 iulie – 31 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune? Cum se reflectă perioada dată în darea de seamă fiscală?

Din momentul înfiinţării şi pînă în prezent, Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova a trecut prin mai multe etape de dezvoltare şi de modernizare a proceselor şi procedurilor de administrare fiscală, pentru a ţine pasul cu dezvoltarea continuă şi rapidă a mediului de afaceri. În perioada anilor 2006 – 2010, administrarea fiscală a RM, confruntîndu-se cu noi cerinţe şi probleme de ordin structural, organizatoric, financiar şi informaţional, a reuşit totuşi, în baza unui efort unit al angajaţilor săi, precum şi prin adeziunea acestora la interesele comune ale instituţiei, să înregistreze schimbări pozitive în ceea ce priveşte promovarea obiectivelor principale ale reformei de modernizare fiscală.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.

Persoana juridică a încheiat cu organul administrației publice locale un contract de locaţiune pentru închirierea unei părți din spațiile clădirii (spații neizolate). Este oare nevoie de înregistrat, în cazul dat, dreptul de folosință asupra spațiilor respective în Registrul bunurilor imobile? Dacă da, cui îi revine obligația de înregistrare: organului administrației publice locale — proprietarul clădirii sau persoanei juridice, care are drept de folosință asupra unei părți a spațiilor clădirii?

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Pe parcursul celor patru ani de vacanţă fiscală (2008-2011), companiile din Republica Moldova care au înregistrat profituri au avut posibilitatea de a reinvesti economiile provenite din impozitul pe venit în proiectele lor de dezvoltare. Din păcate, această facilitate a coincis cu criza financiară. Astfel, companiile care au înregistrat pierderi nu au putut beneficia de această facilitate sau de alte măsuri fiscale, care ar fi putut impulsiona revenirea acestora pe profit.

Ajustarea abordării pentru 2012 La elaborarea Modelului de gestionare a riscurilor de conformare pentru anul 2012 au fost ajustaţi şi actualizaţi unii factori de risc, comparativ cu anul 2011, însă numărul total (20) a rămas neschimbat, de asemenea ca şi gruparea lor în riscuri generale, specifice şi riscuri privind conformarea T.V.A. (Tabelul 3). Concomitent toţi factorii de risc au fost cuantificaţi.

Întreprinderea plătitoare de T.V.A. efectuează livrări impozabile cu T.V.A., precum şi scutite de T.V.A. În corespundere cu prevederile art. 102 alin. (3) din Codul fiscal, pentru corecta apreciere a sumei T.V.A., atribuită la decontări cu bugetul a fost calculată lunar prorata. Tot în baza art. 102 alin. (3) este stabilit că prorata definitivă se determină la completarea declaraţiei privind T.V.A., pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Cum se va reflecta în Declaraţia privind T.V.A. diferenţa dintre suma T.V.A. trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei definitive?

Persoana, care intenţionează să activeze în baza patentei de întreprinzător, depune o cerere de eliberare a patentei la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia își are domiciliul sau la locul de desfășurare a activităţii preconizate. Patenta poate fi eliberată și de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-și desfășoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. În acest caz, patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Indiscutabil, o problemă importantă a sistemului, aşa cum o indică şi respondenţii sondajului, este instabilitatea legislaţiei. Dacă e cea mai mare problemă, una enormă, aşa cum o indică respondenţii, e o altă discuţie, dar e cert că toată lumea e conştientă de aceasta (57,1% din respondenţi au spus că instabilitatea legislaţiei este o problemă). Vor o reformă generală a Serviciului Fiscal de Stat, stabilitatea legislaţiei fiscale, tratament colegial şi consultanţă de la inspectorii fiscali, dar şi reducerea contactelor cu funcţionarii fiscali. Acestea sunt câteva din constatările unui sondaj de opinie efectuat la comanda Proiectului BIZTAR/USAID. Acesta a fost efectuat în luna septembrie în rîndul a peste 1300 companii, deţinători de patentă şi contribuabili individuali. Întrebările vizează, mai ales, o serie de reforme efectuate cu sprijinul proiectului în activitatea organelor fiscale şi reflectă percepţia contribuabililor asupra imaginii generale a Serviciului Fiscal de Stat şi atitudinea faţă de activitatea sa; gradul de satisfacţie privind procedurile de administrare fiscală de bază; şi gradul de satisfacţie a contribuabililor în legătură cu accesul la informaţia cu caracter fiscal.

Dl LEHMANN este un jurist şi deţine titlul de master în drept, precum şi un titlu de master cu studii aprofundate în domeniul T.V.A… Înainte de a lucra în cadrul Administraţiei Fiscale Federale a Elveţiei, Secţia Principală T.V.A., a activat în calitate de consultant pe problemele T.V.A… Sumar În scopul reducerii poverii administrative şi simplificării procedurii de completare a declaraţiilor privind T.V.A. pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în Elveţia a fost implementată, prin Ordonanţa privind T.V.A. din 1995, metoda cotei fiscale nete. De atunci, legislaţia privind T.V.A. a fost ajustată prin implementarea, în anul 2001, a Legii privind T.V.A. şi a Legii privind T.V.A. revizuite în anul 2010. Odată cu cea de a doua revizuire a Legii privind T.V.A. au fost majorate plafoanele în aşa mod, încît mai mulţi subiecţi ai impunerii să deţina dreptul de a folosi cota fiscală netă. Cotele fiscale nete se calculează pentru fiecare sector sau ramură a economiei. Acestea se stabilesc de către Administraţia Fiscală Federală a Elveţiei (AFF) în urma consultării asociaţiilor din industria în cauză. În scopul asigurării acurateţii cotelor fiscale nete, Oficiul Federal de Audit al Elveţiei1 revizuieşte cu regularitate oportunitatea şi corectitudinea acestora.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.