Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a examinat, pe parcursul anului trecut, 326 materiale de control, dintre care 245 au fost în baza plângerilor subiecților de date cu caracter personal, iar 81 — în baza solicitărilor de autorizare a transmiterii transfrontaliere de date cu caracter personal. Datele sunt incluse în Raportul de activitate a instituției pentru anul 2018. Menționăm că, potrivit art. 19 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, Centrul este învestit cu competențe de control al conformității prelucrării acestor date.

1. În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 426 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă. Conform documentului, Casa Naţională de Asigurări Sociale va scana informaţia din carnetele de muncă prezentate de către angajatori. În carnetul meu personal, nu toţi foştii angajatori au indicat datele cu privire la mărimea salariului primit. Vreau să cunosc dacă va fi scanat carnetul meu de muncă şi dacă va putea fi ulterior stabilită pensia în cazul în care rubrica despre salariu nu este completată pentru toţi anii?

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicați ambii soți ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândește în devălmășie cu celălalt soț. Cererea se depune de către soțul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deținute în devălmășie, sau de fiecare dintre soți, în cazul în care bunurile sunt deținute pe cote-părți. Dacă în actul justificativ este indicat ca titular doar unul dintre soți, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie se va face la cererea scrisă a soțului indicat în act, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

Plata pensiei stabilită unor categorii de angajaţi se suspendă începând cu ziua următoare celei în care persoana a fost angajată în funcţia care a dat dreptul la stabilirea acestui tip de pensie.

Pentru funcționarii publici, a căror raporturi de serviciu au început pe parcursul sau au încetat înainte de sfârșitul anului calendaristic pentru care se face premierea, cu excepția celor care au fost sancționați disciplinar în anul respectiv, cuantumul premiului anual se va determina reieșind din plățile salariale primite pe parcursul timpului efectiv lucrat în autoritate. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern care vine cu modificarea și completarea mai multor acte legislative, cu scopul de a ajusta cadrul normativ.

Conform art. 344 din Codul de procedură civilă (CPC), ordonanța judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în pretențiile specificate la art. 345. Ordonanța judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Conform art. 345 lit. j) din CPC, se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția rezultă din restantele de impozit sau din asigurarea socială de stat.

La data de 30 noiembrie 2018 a fost aprobată Legea privind siguranța alimentelor (nr. 306/2018, MO din 22.02.2019), care va intra in vigoare la22 februarie 2020 și reglementează procedura de înregistrare a produselor alimentare noi. Conform prevederilor aprobate prin această Lege, pentru înregistrarea unui produs alimentar nou, operatorul din domeniul alimentar, responsabil de introducerea pe piața internă a respectivului produs, urmează să depună o cerere la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), la care va anexa un dosar întocmit conform Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat de către Guvern.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

În anul 2018, numărul persoanelor fizice care au primit, la solicitare, semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de anul 2017, cu mai bine de 47% și a constituit circa 16,5 mii. În comparație cu anul 2016, numărul cetățenilor care au devenit titulari ai semnăturii electronice eliberate de CTIF a sporit aproape de trei ori. Conform datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în anul de referință acesta a eliberat în total peste 20,6 mii de semnături electronice sau cu 31% mai multe decât în anul 2017. Din numărul total de semnături electronice circa 4,2 mii au fost eliberate, la solicitare, persoanelor juridice.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre ce prevede modificarea mai multor acte legislative în domeniul TVA în scopul racordării cadrului normativ la Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017. Modificările vor fi operate în hotărâri de Guvern ce prevăd aprobarea unor regulamente, cum ar fi Regulamentul cu privire la aplicarea cotei zero a TVA, precum și a scutirii de la plata impozitelor, taxelor și altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul ”Compact”, Regulamentul privind restituirea TVA, Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul mijloacelor de transport cu destinație specială, Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale stabilite la art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal și art.28 lit.q2) din Legea cu privire la tariful vamal etc.

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

În Monitorul Oficial din 26 ianuarie a fost publicat Planul de acțiuni privind integrarea străinilor pentru anul 2018. Acesta conține circa 40 de acțiuni pe care autoritățile și-au propus să le realizeze pentru a integra în societate stărinii înregistrați în țara noastră.

Modalitatea de calcul pentru determinarea numărului tichetelor de masă ce urmează a fi acordate salariaților ce lucrează în ture este prevăzută atât în Legea nr. 166/2017 cât și în Hotărârea Guvernului nr. 227/2018. Apare întrebarea care dintre acestea se vor aplica?

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Agenții economici care nu au angajați și nu înregistrează plăți la buget sunt scutiți, începând cu ziua de astăzi, de obligația de prezentare a dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. Prevederile se conțin în Legea 13/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, publicată astăzi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În contextul punerii în aplicare a prevederilor Codului civil (CC) modernizat, venim cu unele precizări ce țin de condițiile de depozitare și păstrare a bunurilor încredințate de clienți unor agenți economici Noțiuni generale

Un grup de deputați au elaborat proiectul Codului administrativ al Republicii Moldova. Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament la sfârșitul anului trecut. Codul administrativ va fi stucturat în trei părți și va avea menirea de a clarifica principiile, conceptele, etapele procedurii administrative, căile de atac și regimul juridic al actelor, operațiunile și contractele administrative.