Proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazul plantării acestora în conformitate cu prevederile legislației sau cu procesele naturale de extindere a vegetației forestiere pe terenurile aflate în proprietate și legalizate prin cadastrul funciar, iar dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului forestier proprietate privată poate fi dobândit de către persoanele fizice și juridice în conformitate cu prevederile legislației. Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a elaborat proiectul noului Cod silvic, care a fost examinat în cadrul ședinţei secretarilor de stat din 17 octombrie curent.

Dacă licența de desfășurare a activității pe piața de capital a fost retrasă în baza deciziei Comisiei Naţionale a Pieței Financiare, în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanţei de judecată sau, în cazul băncilor comerciale, în baza deciziei Băncii Naționale, persoana nu mai are dreptul să solicite o altă licență sau autorizație pentru desfășurarea activității pe piața de capital. Prevederea se conține într-un proiect de lege ce stipulează modificarea Legii privind piața de capital.

Trecerea de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre atragerea investiţiilor, implementarea inovaţiilor, stimularea exporturilor, susţinerea dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor economice mondiale sunt prioritățile proiectului Programului de susţinere a afacerilor cu potenţial înalt de creştere si internaţionalizarea acestora. Documentul este elaborat de Ministerul Economiei și infrastructurii, urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern și implementat prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Autorii proiectului menționează că, acum opt ani, a fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, obiectivele căreia sunt

În cazul comasării tuturor încăperilor izolate existente din construcție, care au fost formate anterior prin metoda separării, în modul stabilit de Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile (Legea nr. 354/2004), în decizia de formare proprietarul va dispune expres faptul radierii din registrul bunurilor imobile a tuturor înscrierilor privind încăperile izolate existente din construcție.   Normă poate fi inclusă în Legea nr. 354/2004 și se conține în proiectul de lege elaborat de Agenția Relații Funciare şi Cadastru care a fost discutată în cadrul ședinței secretarilor de stat din 14 ianuarie curent.  

Ieri, 23 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. La elaborarea documentului au fost luate în considerare  propunerile înaintate de mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate, fiind propuse modificări la unele acte normative, care PP„Monitorul fiscal FISC.md” le va publica astăzi, ținând cont de argumentarea expusă în nota informativă a proiectului.   Astfel, intervențiile propuse în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se referă la măsurile de diminuare a numerarului în economie.  

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea, din 1 ianuarie anul 2020, a listei produselor autohtone impuse la cota redusă TVA de 8%. După cum afirmă autorul inițiativei, proiectul a fost elaborat drept urmare a multiplelor adresări cu privire la susținerea producătorilor agricoli. Astfel, se propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): — tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă;

Guvernul a susținut în cadrul ședinței de astăzi, 17 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor ca urmare a declarării de către Curea constituțională a Legii nr. 56 neconstituționale pe motivul nerespectării procedurii de asumare a răspunderii de către Executiv. Actualul proiect urmează a fi dezbătut și aprobat de Parlament, prevede crearea unui cadru juridic axat pe implementarea unor măsuri de susținere a întreprinderilor în contextul situației epidemiologice și diminuării efectelor acesteia asupra economiei naționale ca instrumente de suport bazate pe subvenționarea cheltuielilor suportate de întreprinderi în procesul de identificare a resurselor financiare pentru onorarea obligațiilor salariale față de angajați, obligațiilor comerciale și necesității de mijloace circulante etc.

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

Încasările bănești în numerar sub formă de împrumut (credite) primite de la fondatori și persoane fizice, precum și rambursarea mijloacelor financiare nu se înregistrează în echipamentul de casă și de control (ECC). Încasarea în numerar a dobânzilor/comisioanelor stabilite în baza contractului de împrumut (credit) în ECC se înregistrează. Aceste precizări sunt incluse în proiectul hotărârii Executivului propus de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice și vizează modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control (HG nr. 141/2019).

Asociația internațională pentru dezvoltare (AID) va aloca Republicii Moldova, în corespundere cu termenele și condițiile stipulate în acord, un credit în sumă de $15 mil. destinat gestionării subproduselor de origine animală, în cadrul Proiectului „Agricultura competitivă”. Proiectul legii privind ratificarea Acordului de Finanțare (a treia finanțare adițională) dintre AID și RM în vederea realizării Proiectului a fost susținut joi, 5 octombrie, de către Executiv.   Sursele prevăzute în acordul adițional vor fi direcționate pentru extinderea activităților realizate anterior în cadrul proiectului, în special pentru îmbunătățirea managementului siguranței alimentelor, care vizează consolidarea capacităților umane,

În scopul dezvoltării economice și creării noilor locuri de muncă în unele regiuni, vor fi acordate ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, care urmează a fi evaluate de Consiliul Concurenței prin prisma Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat. În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicată Hotărârea nr. 02 din 15 octombrie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională.   Prevederile Regulamentului se aplică de Consiliul Concurenței la evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiții acordate întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare urbană şi, în anumite circumstanțe excepționale, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională de exploatare.

Până la darea în exploatare a Sistemului informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, se pune în sarcina Serviciului Fiscal de Stat confecţionarea centralizată a sigiliilor de protecţie (sigiliul furnizorului şi sigiliul fiscal), care vor fi utilizate pentru sigilarea maşinilor de casă şi control și imprimantelor fiscale. Ministerul Finanțelor precizează că dispozitivele electronice ce dispun de un program de aplicație dedicat și identificabil, vor fi acceptate cu funcții de mașini de casă și de control. Amintim că hotărârea de Guvern în acest sens a fost aprobată în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri din data de 27 februarie 2019.

Compania Națională de Asigurări în Medicină anunță că, începând de luni, 28 decembrie, persoanele care se asigură în mod individual pot să achite prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă pentru anul 2021. Până pe 31 martie inclusiv, acestea beneficiază de reduceri în mărime de 50%, 60% sau 75% din valoarea integrală a primei de asigurare, care a rămas neschimbată - 4056 de lei.

Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Serviciul Vamal a demarat implementarea Proiectului de reabilitare și modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Giurgiulești”, care reprezintă cele mai traversate posturi vamale din țară, înregistrând, pe tot parcursul anului, valori mari de trafic. Proiectul este integrat în Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernele celor două state.

În anul 2018 Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite va lansa în Moldova două proiecte pentru dezvoltarea sectorului agricol, cu un buget total de peste $818 mii, suplimentar la cele circa $2 mil. deja oferite în ultimii trei ani ţarii noastre din partea FAO. Conform informaţiei Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, proiectele au fost discutate în cadrul întrevederii ministrului ADRM, Liviu Volconovici, cu Tudor Robu, adjunctul reprezentantului FAO.

Autoritățile emitente, în cooperare cu alte autorități cu funcții publice sau aferente, vor fi obligate să interacționeze în cadrul Ghișeului unic, în vederea minimizării costurilor și eforturilor comercianților la inițierea și desfășurarea activității de comerț. Totodată, comerțul interior se va baza pe gestionarea stocurilor și prestarea serviciilor aferente din perspectiva asigurării eficienței economice.   Activitatea de comerț în Republica Moldova se va baza pe anumite principii, conform proiectului  de lege pentru modificarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.

Operatorii din domeniul turismului nu vor mai utiliza contractul turistic și voucherul turistic. În cadrul ședinței Executivului din 26 august curent a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1470/2001.  Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Serghei Răileanu, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova prin Legea nr. 91/2020, a fost exclusă obligativitatea utilizării modelului contractului de servicii turistice și a  voucherului turistic. Astfel, a fost elaborat proiectul  hotărârii pentru abrogarea Hotărârii cu privire la utilizarea contractului turistic și a voucherului turistic, pentru a fi aduse în concordanță prevederile legislative cu modificările operate. Operatorii din domeniul turismului au aplicat, începând cu 1 aprilie 2002,  contractul și voucherul turistic la încheierea contractelor privind prestarea de servicii între agentul economic - posesor de licenţă de turism şi beneficiarul serviciilor respective atât la turismul intern, cât şi la turismul internaţional.

Anual, în al doilea semestru al anului de învățământ, instituțiile de învățământ profesional tehnic, în temeiul art. 67 din Codul educației al RM, organizează stagii de practică ale elevilor/ studenţilor în întreprinderi, instituţii şi alte organizaţii interesate în funcţionarea drept bază de practică. În conformitate cu pct. 13 și 15 din Regulamentul privind stagiile de practică în producție în învățământul profesional tehnic secundar (în continuare – Regulament), stagiile de practică în producție a elevilor se organizează și se desfășoară în baza Contractului privind efectuarea stagiului de practică în producție, încheiat între instituția de învățământ și unitatea economică.