Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a avut ieri o întrevedere cu reprezentanţii Secretariatului Comunităţii Energetice, aflaţi într-o misiune de monitorizare a progreselor ţării noastre privind realizarea angajamentelor în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice (TCE), la care Republica Moldova este Parte Contractantă din anul 2010, relatează MOLDPRES.

Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a avut astăzi o întrevedere cu vicepreşedintele Grupului Orange Benoit Scheen, Preşedinte al Grupului pentru Europa. Cei doi oficiali au discutat despre tendinţele pe piaţa comunicaţiilor electronice din Republica Moldova şi Europa şi proiectele investiţionale ale Companiei Orange în Moldova, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media al ME.

Primul seminar dedicat informării mediului de afaceri din ţară privind implementarea Acordului de Creare a Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător RM-UE (DCFTA) şi a Acordului de Comerţ Liber cu Turcia a avut loc la 14 februarie curent, în incinta Ministerului Economiei. Evenimentul va fi urmat, în timpul apropiat, de mese rotunde şi seminare cu agenţi economici, organizate în toate raioanele ţării.

Doar nouă dintre primele o sută de companii hi-tech ca mărime la nivel mondial îşi au sediul în Europa, iar acestea generează doar o zecime din veniturile globale ale sectorului, potrivit unui studiu realizat de AT Kearney privind riscurile pe termen lung cu care se poate confrunta economia Europei dacă sectorul de tehnologie este lăsat în paragină, scrie The Financial Times. Analiza arată cum afacerile europene pierd teren în faţa rivalilor din Asia şi SUA, care au o creştere mai rapidă. Un exemplu al vieţii grele din Europa este cel al companiei britanice UK Autonomy, cumpărată de americanii de la Hewlett Packard.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini (CIS) solicită Guvernului să reducă impozitul local pe clădiri pentru firme, un sistem de redevenţă stabil şi competitiv în industria petrolieră şi să susţină dezvoltarea serviciilor medicale private.

Politica bugetar fiscală şi vamală pentru 2014 şi procesul de consultare publică pe marginea sa sunt departe a fi corespunzătoare aşteptărilor mediului de afaceri, din mai multe considerente. Acestea au fost discutate în cadrul conferinței de presă susținută de membrii Agendei Naționale de Business.

Vicepremierul Valeriu Lazăr a discutat cu cei mai mari investitori germani în Republica Moldova acțiunile ce pot îmbunătăți mediul de afaceri pe termen scurt,în special prin modificarea politicii bugetar-fiscale și îmbunătățirea administrării fiscale și vamale. Discuția a fost moderată de Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Matthias Meyer, cu participarea conducerii companiilor Tirex-Petrol, Südzucker, Draexlmaier, Steinel Electronics, MDV, etc.

Șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a participat la lansarea Raportului privind Respectarea Standardelor şi Codurilor pe domeniul Contabilitate şi Audit, realizat de Centrul pentru Reforma Raportării Financiare al Băncii Mondiale, în parteneriat cu Ministerul Finanţelor. La acest eveniment au participat reprezentanţi ai Băncii Mondiale, Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a Moldovei, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi contabili, auditori, reprezentanţi ai mediului academic şi de afaceri.

Volumul mare de modificari fiscale ca raspuns la criza financiara globala continua sa genereze politici fiscale mai bine orientate, selective si mai nuantate in multe tari din intreaga lume in 2013, chiar daca majoritatea economiilor continua sa se lupte cu datorii mari si bugete austere. In timp ce multe tari, inclusiv Statele Unite ale Americii, inca aspira la o reforma fiscala la scara larga, altele, cum ar fi Australia si Olanda, si-au extins deja baza de impozitare in masura posibila pentru a pastra prudenta, atat la nivel competitiv, cat si politic.

Persoanele fizice suspectate de evaziune fiscală şi care sunt supuse verificării fiscale demarate în urma descoperirii unor discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate vor depune o declaraţie de patrimoniu şi venituri numai la cererea administraţiei fiscale, începând din 2014, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, remis marţi. 'Formularul declaraţiei de patrimoniu şi venituri prevăzut în anexă la proiectul de ordin postat pe site-ul MFP vizează strict acele persoane fizice care în urma unor verificări documentare prealabile amănunţite a tuturor informaţiilor deţinute şi obţinute de ANAF referitoare la veniturile declarate de acestea comparativ cu acumulările lor patrimoniale urmează să fie supuse unei verificări fiscale efective pentru că prezintă un risc semnificativ de nedeclarare a veniturilor realizate. În concluzie, solicitarea depunerii acestei declaraţii de patrimoniu şi venituri nu se va face către toate persoanele fizice şi nici măcar către toate persoanele fizice independente supuse inspecţiei fiscale obişnuite ci numai către acele persoane fizice care în urma verificărilor prealabile prezintă discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate', se menţionează în comunicatul MFP.

Declaraţia de avere va trebui depusă numai de către persoanele fizice pentru care există elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală şi care intră în procedura de verificare fiscală, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului sau în folosul lui) din următoarele drepturi şi venituri:

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Accizele deţin locul trei după ponderea în structura veniturilor la bugetul Republicii Moldova. În 2010, acestea au însumat circa 2,067 miliarde lei sau aproape 17 la sută din suma veniturilor fiscale. Potrivit praticii internaţionale sunt accizate, de obicei, 7-8 grupe de mărfuri. În Moldova, anul trecut, încasările bugetare pe grupe au constituit 191,4 mil. lei din accizele la producţia vinicolă, 207,7 mil. lei – accizele la bere, 408,9 mil.lei – accizele la produsele din tutun, 903,1 mil. lei – accizele la produsele petroliere, 390,8 mil. lei – accizele la autoturisme, accize la alte mărfuri – 44,0 mil. lei, se arată în raportul Ministerului Finanţelor prinvind realizarea bugetului de stat pentru anul trecut.